Iepurii de casă pentru carne
Cuprins (12 secțiuni)
Iepurii de casă sunt una dintre cele mai eficiente surse de carne pentru o gospodărie mică: se înmulțesc repede, ocupă puțin loc, nu fac zgomot, pot mânca în mare parte fân, iarbă și resturi vegetale, iar carnea lor e slabă și ușor de digerat, potrivită și pentru copii. Pe de altă parte, sunt sensibili la căldură, la umezeală și la câteva boli grave, iar unei familii cu copii mici îi poate fi greu emoțional să crească animale „drăguțe” pentru carne. Gândește-te la asta înainte.
Rasele
| Tip | Greutate adultă (aprox.) | Observații |
|---|---|---|
| Rase medii de carne (Neozeelandez alb, Californian și metișii lor) | 4–5 kg | Cele mai folosite: creștere rapidă, prolificitate bună, carcasă bună la 10–12 săptămâni |
| Rase mari (Uriaș belgian, Uriaș german) | 6–8 kg și peste | Spectaculoase, dar cresc mai lent, mănâncă mult, maturizare târzie |
| Metiși de curte | variabilă | Rezistenți, ieftini, rezultate variabile |
Pentru început, o variantă practică este un grup de 2–3 femele și 1 mascul de rasă medie de carne.
Câtă carne poți obține
Iepuroaica are gestația de aproximativ 31 de zile și fată în medie 6–10 pui. Puii se înțarcă la aproximativ 5–6 săptămâni. Într-un sistem gospodăresc cu ritm moderat, o femelă poate avea aproximativ 4–6 fătări pe an, ceea ce înseamnă, după pierderi, aproximativ 25–40 de pui crescuți pe an. Puii de rasă medie ajung la aproximativ 2,5–3 kg greutate vie la 10–12 săptămâni, cu un randament la sacrificare de aproximativ 50–55%.
Asta înseamnă, orientativ, 35–60 kg de carne pe an de la o singură femelă bine îngrijită. Cu 2–3 femele, o familie de patru are carne de iepure de câteva ori pe săptămână. Cifrele variază mult după rasă, hrană, sezon și experiență; la început, așteaptă-te la mai puțin.
Adăpostul
- Cuști sau boxe într-o magazie, șopron sau sub un acoperiș, ridicate de la sol. Pentru o femelă de rasă medie cu pui, o cușcă de aproximativ 0,5–0,8 m² este un minim; mai mult spațiu înseamnă animale mai sănătoase. Masculul stă separat.
- Cuibarul (o cutie de lemn cu paie, pusă în cușcă cu câteva zile înainte de fătare): femela își smulge blana de pe burtă și face cuibul.
- Podeaua din plasă de sârmă pentru igienă trebuie să aibă o zonă solidă (scândură, covoraș) ca iepurii să nu facă răni la picioare.
- Căldura e pericolul principal. Iepurii suportă bine frigul uscat (chiar sub zero, dacă au paie și sunt feriți de vânt și umezeală), dar peste aproximativ 28–30 °C riscă șocul termic. Adăpostul trebuie să fie umbrit și aerisit vara. În caniculă: sticle cu apă înghețată în cuști, plăci de ceramică, apă rece.
- Curentul de aer și umezeala provoacă boli respiratorii.
- Protecție contra câinilor, pisicilor, jderilor, șobolanilor.
Hrana
Sistemul digestiv al iepurelui este făcut pentru multe fibre: fânul și iarba sunt baza. Iepurii își mănâncă o parte din excremente (cecotrofele, niște bobițe moi produse noaptea), ceea ce e normal și necesar.
| Categorie | Fân (la discreție) | Granule/concentrat (aprox. pe zi) | Apă (aprox. pe zi) |
|---|---|---|---|
| Adult întreținere (4–5 kg) | da, permanent | 100–150 g | 0,3–0,6 l |
| Femelă gestantă | da | 150–200 g | 0,5–1 l |
| Femelă care alăptează (cu pui) | da | la discreție, poate depăși 300–400 g cu tot cu pui spre înțărcare | 1–2 l sau mai mult |
| Tineret la îngrășat | da | 100–150 g | 0,2–0,5 l |
Pe un an, orientativ: o femelă cu producția ei și masculul consumă aproximativ 200–300 kg de granule sau concentrat și 200–300 kg de fân, plus verdeață vara. Cu mai multă iarbă și fân de calitate, partea de concentrat scade, dar și creșterea e mai lentă.
Ce poți da din gospodărie
- Iarbă proaspătă, trifoi, lucernă (treptat, să nu facă balonare), păpădie, pătlagină, frunze de mur și zmeur, crengi de salcie și pomi fructiferi.
- Rădăcinoase: morcov, sfeclă furajeră, topinambur.
- Grâu, orz, ovăz (ca supliment, nu ca bază).
- Coji și resturi vegetale curate, nefermentate.
Ce nu dai
Iarba umedă încinsă (cosită și lăsată în grămadă), plantele mucegăite, varza în cantități mari dintr-o dată, și plantele toxice: ciumăfaie, mătrăgună, cucută, tisa, leandrul, laurul, iedera, brândușa de toamnă, piciorul-cocoșului, ferigile, frunzele de cartof și de roșii, rododendronul. Învață să recunoști aceste plante înainte să aduni iarbă din șanțuri și margini de pădure.
Reproducerea în practică
- Femelele se montează pentru prima dată la aproximativ 4,5–6 luni (rasele medii), masculii se folosesc de la aproximativ 6 luni.
- Femela se duce în cușca masculului (nu invers: femela își apără teritoriul).
- La aproximativ 10–14 zile poți verifica gestația prin palparea ușoară a abdomenului (învață de la cineva cu experiență).
- Cu 3–5 zile înainte de fătare pui cuibarul cu paie.
- Nu deranja cuibul în primele zile; verifică doar dacă sunt pui morți, de preferat când femela e hrănită.
- Puii deschid ochii la aproximativ 10–12 zile, ies din cuib la aproximativ 3 săptămâni, se înțarcă la aproximativ 5–6 săptămâni.
- Tineretul se separă pe sexe înainte de maturitate (aproximativ 3 luni), altfel apar montele nedorite și bătăile între masculi.
Câte animale să ții pentru o familie de patru
Dacă familia vrea carne de iepure de 2 ori pe săptămână (aproximativ 1–1,5 kg de carcasă pe masă), ai nevoie de aproximativ 100–150 kg de carcasă pe an, adică de 70–100 de pui crescuți. Asta înseamnă 3–4 femele și 1 mascul, într-un sistem bine pus la punct. Pentru o masă cu iepure pe săptămână, 2 femele sunt suficiente. Ține mereu o femelă de rezervă: unele femele își abandonează puii sau fată puțin, iar o femelă poate muri neașteptat. Masculul se schimbă la 2–3 ani ca să eviți consangvinizarea, cu unul adus de la alt crescător, după carantină.
Bolile majore
Mixomatoza
Boală virală transmisă mai ales de țânțari, purici și contact, vara și toamna. Iepurii fac umflături la cap, ochi, urechi, organe genitale; mortalitatea este foarte mare. Vaccinarea este principala protecție, plus plase împotriva insectelor și control al puricilor.
Boala hemoragică virală a iepurelui
Boală virală gravă (există mai multe tulpini, inclusiv una mai nouă), cu moarte bruscă, uneori fără semne înainte, sângerări din nas. Se transmite prin contact, hrană, oameni, insecte, iarba din zone cu iepuri sălbatici. Vaccinarea (cu un vaccin care acoperă tulpinile prezente) și biosecuritatea sunt esențiale. Discută cu medicul veterinar schema potrivită.
Coccidioza
Paraziți intestinali și hepatici, mai ales la tineret: diaree, slăbire, abdomen umflat, mortalitate. Prevenție: igiena cuștilor, hrana nu se pune pe jos, apa curată.
Enterocolitele și diareea
Legate de schimbări bruște de hrană, prea puține fibre, stres. Fânul de calitate e cel mai bun medicament preventiv.
Problemele respiratorii (pasteureloza)
Strănut, scurgeri nazale, ochi lipiți. Legate de curent, umezeală, amoniac. Animalele bolnave se separă.
Iepurii într-o criză lungă
Dacă granulele se termină sau devin prea scumpe, iepurii pot fi crescuți aproape numai pe furaje de volum: fân bun, iarbă, frunze, rădăcinoase, plus puține cereale (ovăz, orz). Creșterea va fi mai lentă (puii ajung la greutatea de sacrificare în 4–5 luni în loc de 3), iar femelele vor face mai puține fătări, dar sistemul funcționează fără nimic cumpărat. Cheia este stocul de fân pentru iarnă și rădăcinoasele păstrate în pivniță (morcov, sfeclă furajeră). Reduce efectivul toamna la numărul de animale pe care le poți ierna cu furajul strâns.
Ce mai obții de la iepuri
- Gunoiul de iepure este unul dintre cele mai bune îngrășăminte pentru grădină și poate fi folosit chiar și fără compostare îndelungată, pentru că nu „arde” plantele la fel de tare ca găinațul. Este și o hrană excelentă pentru râmele dintr-un vermicompost.
- Blănițele pot fi tăbăcite în gospodărie cu metode tradiționale (sare, alaun), pentru căptușeli, papuci, căciuli. E o muncă migăloasă, dar într-o criză lungă e o resursă reală.
Calendarul crescătorului de iepuri
| Perioadă | Ce faci |
|---|---|
| Februarie–martie | Primele monte; verifici vaccinările; repari cuștile |
| Aprilie–iunie | Perioada cea mai bună pentru fătări; treci treptat la iarbă |
| Iulie–august | Protecție contra căldurii și țânțarilor; rări fătările în caniculă |
| Septembrie–octombrie | Ultimele fătări; strângi fânul și rădăcinoasele; reduci efectivul |
| Noiembrie–ianuarie | Ierni doar reproducătorii; apă neînghețată; paie multe |
Iepurii și copiii
Copiii vor dori să mângâie iepurașii. Învață-i să-i țină corect (cu o mână sub fund, nu de urechi), stând jos, pe podea, pentru că un iepure scăpat de la înălțime își poate rupe coloana. Iepurii zgârie puternic cu picioarele din spate. Dacă știi că o parte din iepuri merg la sacrificare, discută deschis în familie; mulți părinți aleg să nu dea nume iepurilor pentru carne și să păstreze unul-doi ca animale de companie.