Găinile (2): ouă și randament, clocit, boli, gripa aviară

Ouăle sunt o sursă excelentă de proteină pentru o familie cu copii: ușor de gătit, ușor de digerat, versatile. Din găinile proprii poți obține și carne, iar cu o cloșcă bună sau un incubator, gospodăria devine autosuficientă. Acest articol arată cât poți aștepta realist, cum îți înmulțești găinile și cum le ferești de boli.

Câte ouă dă o găină

Producția depinde de rasă, vârstă, hrană, lumină și sănătate. Reperele de mai jos sunt aproximative și presupun hrană corectă și condiții bune.

Cum scade producția cu vârsta

O găină hibrid dă cel mai mult în primul an de ouat, apoi aproximativ cu 15–20% mai puțin în fiecare an. După 2–3 ani, mulți crescători înlocuiesc găinile vechi (care devin găini de supă). Găinile de rasă locală ouă mai puțin, dar mai constant și mai mulți ani.

Cât costă un ou din curte

O găină hibrid consumă aproximativ 2 kg de furaj pentru 1 kg de ouă (cam 16–18 ouă). Dacă îi dai și verdeață, resturi vegetale și o curte cu insecte, consumul de furaj cumpărat scade. Ouăle din curte nu sunt neapărat mai ieftine decât cele din supermarket, dar sunt sigure într-o criză, când aprovizionarea e întreruptă.

De ce nu ouă găina

Planul de înlocuire a efectivului

Ca să ai ouă constant, nu ține toate găinile de aceeași vârstă. Un sistem simplu pentru 9 găini: în fiecare primăvară aduci (sau clocești) 3 puicuțe noi, iar în toamnă, când tineretul începe să ouă, scoți din efectiv cele 3 găini cele mai bătrâne (pentru supă). Astfel ai mereu găini de 1, 2 și 3 ani, iar producția nu scade brusc. Puicuțele crescute primăvara încep să ouă toamna și mențin o producție de iarnă mai bună decât găinile bătrâne.

Păstrarea și conservarea ouălor

• Ouăle nespălate au un strat protector natural pe coajă (cuticula), care împiedică intrarea bacteriilor. Nu spăla ouăle decât dacă sunt murdare și numai chiar înainte de folosire. Ouăle murdare se curăță uscat, cu o perie sau un burete.
• La rece: ouăle se păstrează mult mai bine în frigider sau într-o cămară rece. La temperatura camerei, vara, folosește-le în 1–2 săptămâni.
• Testul prospețimii: pui oul într-un pahar cu apă. Proaspăt: stă culcat pe fund. Mai vechi: se ridică pe vârf. Plutește: se aruncă.
• Conservarea tradițională în apă de var: ouăle proaspete, curate și nespălate se pun într-un vas cu soluție de var stins (hidroxid de calciu) în apă, ținut la rece și la întuneric. Metoda a fost folosită de generații pentru a avea ouă iarna și poate păstra ouăle multe luni. Folosește doar ouă perfect întregi, fără fisuri; la folosire, clătește și sparge fiecare ou separat într-un bol, ca să verifici mirosul.
• Ouăle congelate (sparte, amestecate, puse în forme) se păstrează luni de zile dacă ai congelator și curent.
• Praful de ouă și ouăle deshidratate în casă sunt riscante din cauza salmonellei dacă nu sunt făcute corect; mai sigur e să cumperi praf de ouă comercial pentru stoc.

Clocitul cu cloșca

Găinile de rasă locală și mixtă devin cloști primăvara și vara. O cloșcă bună stă aproape continuu pe ouă 21 de zile și apoi crește puii, fără curent și fără incubator.

1. Alege ouă fecundate (din curte cu cocoș), curate, de mărime medie, fără fisuri, nu mai vechi de 7–10 zile, păstrate la răcoare.
2. Pune cloșca într-un cuibar separat, ferit, la semi-întuneric, cu hrană și apă aproape. Pune 10–15 ouă, după mărimea găinii (să le acopere pe toate).
3. Marchează ouăle cu creionul ca să recunoști ouăle noi puse de alte găini și să le scoți.
4. Ovoscopia (privirea oului în fața unei lanterne puternice într-o cameră întunecată) la ziua 7–10: ouăle limpezi nu sunt fecundate și se scot.
5. Puii ies în ziua 20–22. Nu-i ajuta să iasă din coajă decât dacă ai experiență: poți provoca sângerări.
6. Cloșca își crește singură puii; tu asiguri hrană de start pentru pui (pisată fin) și apă puțin adâncă, ca puii să nu se înece.

Clocitul cu incubatorul

Incubatoarele mici (de la câteva zeci la câteva sute de ouă) au nevoie de curent constant. Parametrii orientativi pentru găini: temperatura aproximativ 37,5–37,8 °C, umiditatea aproximativ 50–55% în primele 18 zile și 65–70% în ultimele 3 zile, întoarcerea ouălor de câteva ori pe zi (automat sau manual) până în ziua 18, apoi fără întoarcere. Citește instrucțiunile producătorului. În pane de curent, vezi recomandările din articolul despre animale mici și incubator.

Puii: primele săptămâni

• Fără cloșcă, puii au nevoie de o sursă de căldură (bec de încălzire sau placă radiantă) de aproximativ 32–35 °C în prima săptămână, apoi cu câteva grade mai puțin în fiecare săptămână, până când se îmbracă în pene (5–6 săptămâni).
• Comportamentul îți spune temperatura: îngrămădiți sub sursă = le e frig; departe, la margini, gâfâind = le e cald; răspândiți uniform = e bine.
• Furaj starter pentru pui, apă curată, așternut uscat (coccidioza apare în așternutul umed).

Carnea din curte

Ai două variante:

• Puii broiler (hibrizi de carne) cresc foarte repede: în aproximativ 6–8 săptămâni ajung la 2–3 kg greutate vie, cu un consum de furaj de aproximativ 1,7–2,2 kg pentru fiecare kilogram de creștere. Sunt fragili (probleme de picioare și de inimă dacă sunt ținuți mult), au nevoie de furaj special și nu se pot reproduce în gospodărie.
• Cocoșeii și găinile de rasă mixtă sau locală cresc lent (4–6 luni), mănâncă mai mult furaj per kilogram, dar se descurcă din curte, se reproduc singuri și au carne mai gustoasă.

Pentru sacrificare, vezi cadrul legal și igiena în articolul dedicat.

Bolile importante

Gripa aviară (influența aviară înalt patogenă)

Este o boală virală gravă, care omoară rapid un număr mare de păsări și care, rar, se poate transmite și la oameni care au contact apropiat cu păsări bolnave. Este o boală de declarare obligatorie. Se răspândește mai ales prin păsările sălbatice migratoare (rațe, gâște sălbatice), toamna și iarna, și prin oameni, încălțăminte, echipamente.

• Semne: moarte bruscă a mai multor păsări, abatere, creste și bărbițe umflate și vinete, scăderea bruscă a ouatului, diaree, semne respiratorii sau nervoase.
• Ce faci: nu atingi păsările moarte cu mâinile goale, nu le arunci, nu le mănânci; anunți imediat medicul veterinar concesionar sau DSVSA.
• Prevenție: păsările de curte nu au contact cu păsări sălbatice; hrana și apa se țin sub acoperiș; când autoritățile o cer, păsările se țin închise; nu cumperi păsări din târguri în perioadele cu focare; nu ții rațe și găini amestecat lângă bălți vizitate de păsări sălbatice.

Boala de Newcastle (pseudopesta aviară)

Boală virală gravă, de declarare obligatorie, cu semne respiratorii, nervoase (gât răsucit, paralizii) și digestive. Există vaccinuri; întreabă medicul veterinar despre vaccinarea păsărilor din gospodărie.

Coccidioza

Paraziți intestinali care afectează mai ales puii în așternut umed: diaree cu sânge, pui zbârliți, morți. Prevenție: așternut uscat, adăpători curate, furaj starter adecvat. Tratamentul îl stabilește medicul veterinar.

Alte probleme frecvente

• Bolile respiratorii cronice (strănut, ochi umflați, scurgeri nazale): legate de umezeală, amoniac, păsări noi aduse fără carantină.
• Boala lui Marek: paralizii la păsări tinere; puii de la incubatoarele comerciale sunt adesea vaccinați.
• Viermii intestinali: deparazitare cu produse autorizate pentru păsări, cu timpul de așteptare pentru ouă respectat.
• Ouăle fără coajă sau cu coajă subțire: lipsa calciului, căldură, vârstă.

Păsările moarte

Păsările moarte nu se aruncă la gunoi, în râu sau pe câmp, unde le mănâncă vulpile și câinii. Dacă mor mai multe păsări sau din cauze neclare, anunță medicul veterinar înainte să faci orice. Pentru o pasăre moartă din cauze evidente (de exemplu ucisă de un prădător), întreabă la primărie și medicul veterinar cum se face eliminarea legală în comuna ta.