Stările excepționale în România: alertă, urgență, asediu, mobilizare, război
Cuprins (11 secțiuni)
- Cadrul legal, pe scurt
- Scara stărilor excepționale
- Ce măsuri se pot lua
- Drepturile care NU pot fi restrânse
- Lecții din 2020–2022 pentru familia ta
- Obligațiile tale ca cetățean
- Drepturile pe care le păstrezi
- Mobilizarea și războiul, pe scurt
- De unde afli măsurile oficiale
- Întrebări frecvente
- Pregătirea familiei pentru o stare excepțională
În ultimii ani, românii au trăit pentru prima dată, la scară mare, ce înseamnă o stare excepțională: starea de urgență din martie–mai 2020 și apoi starea de alertă, prelungită lună de lună până în martie 2022. Am văzut ordonanțe militare, declarații pe propria răspundere pentru ieșirea din casă, amenzi, carantine. Am văzut și că unele măsuri au fost declarate neconstituționale, iar multe amenzi au fost anulate în instanță. Acest capitol explică, pe înțelesul tuturor, ce stări excepționale există în România, cine le declară, ce drepturi pot fi restrânse, ce obligații ai și ce drepturi îți rămân.
Cadrul legal, pe scurt
| Act | Ce reglementează |
|---|---|
| Constituția României, art. 53 | Condițiile în care exercițiul unor drepturi poate fi restrâns: prin lege, doar dacă e necesar, proporțional, nediscriminatoriu și fără a atinge existența dreptului |
| Constituția, art. 92–93 | Atribuțiile Președintelui privind mobilizarea, starea de asediu și starea de urgență, cu încuviințarea Parlamentului |
| OUG nr. 1/1999 | Regimul stării de asediu și al stării de urgență |
| Legea nr. 55/2020 | Măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, inclusiv regimul stării de alertă în acest context |
| OUG nr. 21/2004 | Sistemul național de management al situațiilor de urgență (comitete, ISU, starea de alertă locală/județeană) |
| Legea nr. 481/2004 | Protecția civilă: drepturi și obligații ale cetățenilor |
| Legea nr. 446/2006 | Pregătirea populației pentru apărare |
| Legea nr. 355/2009 | Regimul stării de mobilizare parțială sau totală și al stării de război |
| Legea nr. 132/1997 | Rechizițiile de bunuri și prestările de servicii în interes public |
Scara stărilor excepționale
| Stare | Cine o declară | Durată | Control |
|---|---|---|---|
| Stare de alertă (locală, județeană, națională) | Local/județean: prin comitetele pentru situații de urgență, cu aprobarea prefectului/ ministrului, conform OUG 21/2004. Național/ pe mai multe județe: Guvernul, prin hotărâre, la propunerea ministrului de interne (Legea 55/2020) | Cel mult 30 de zile, prelungibilă cu câte cel mult 30 de zile (Legea 55/2020) | Parlamentul încuviințează, în 5 zile, starea de alertă care acoperă cel puțin jumătate din unitățile administrativ-teritoriale |
| Stare de urgență | Președintele, prin decret | Cel mult 30 de zile (OUG 1/1999), prelungibilă | Parlamentul încuviințează în 5 zile |
| Stare de asediu | Președintele, prin decret | Cel mult 60 de zile (OUG 1/1999) | Parlamentul încuviințează în 5 zile |
| Mobilizare (parțială/ totală) | Președintele, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului (excepțional, aprobare ulterioară în 5 zile) | Cât e necesar | Parlamentul |
| Stare de război | Parlamentul declară starea de război | Până la încetare | – |
Starea de urgență se instituie, de regulă, pentru pericole grave de natură non-militară: dezastre, pandemii, amenințări grave la adresa ordinii publice. Starea de asediu e pentru pericole grave la adresa securității statului, de natură militară sau asemănătoare. Starea de alertă e un regim mai ușor, de răspuns la o situație de urgență.
Ce măsuri se pot lua
În stare de urgență sau de asediu, potrivit OUG 1/1999, autoritățile pot lua, între altele, măsuri ca:
- restricționarea sau interzicerea circulației (inclusiv interdicție de circulație pe timp de noapte – „starea de carantină” a orașelor);
- evacuarea din zonele afectate sau periculoase;
- închiderea temporară a unor magazine, restaurante, săli de spectacole, școli;
- controlul sau interzicerea adunărilor publice;
- percheziții, verificarea documentelor;
- raționalizarea alimentelor și a altor produse de strictă necesitate;
- controlul transporturilor și al comunicațiilor; în stare de asediu, interzicerea unor publicații sau emisiuni;
- rechiziții de bunuri și prestări de servicii.
În 2020, măsurile concrete au fost stabilite prin ordonanțe militare ale ministrului de interne. În starea de alertă, măsurile sunt stabilite prin hotărâri ale Guvernului și ale comitetelor pentru situații de urgență.
Drepturile care NU pot fi restrânse
Chiar și în stare de asediu sau de urgență, OUG 1/1999 interzice restrângerea unor drepturi fundamentale:
Restrângerile trebuie să fie proporționale cu situația și strict necesare, conform Constituției (art. 53). De asemenea, pe durata stării de asediu sau de urgență, Constituția nu poate fi revizuită, iar Parlamentul nu poate fi dizolvat; Parlamentul se întrunește și funcționează pe toată durata.
Lecții din 2020–2022 pentru familia ta
- Contestă amenzile pe care le consideri nedrepte. Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea unor prevederi privind sancțiunile din OUG 1/1999 (Decizia nr. 152/2020), iar instanțele au anulat multe amenzi date în starea de urgență. Termenul general pentru plângerea contravențională e de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal (OG nr. 2/2001) – verifică termenul scris pe procesul-verbal.
- Măsurile se schimbă des, uneori de la o zi la alta. Urmărește surse oficiale (comunicatele Guvernului, MAI, DSU, prefectura, primăria) și nu zvonurile.
- Păstrează documentele care-ți justifică deplasarea (adeverință de la angajator, programare medicală) dacă se introduc restricții de circulație.
- Drepturile salariaților părinți: în 2020 au apărut zile libere plătite pentru supravegherea copiilor când școlile s-au închis. Vezi Munca în criză.
- Ratele la bănci au putut fi suspendate (OUG 37/2020); vezi Chiria și creditele.
Obligațiile tale ca cetățean
În orice stare excepțională, ai obligația să respecți măsurile dispuse de autorități. Concret, mai ales potrivit legii protecției civile și legilor speciale:
Drepturile pe care le păstrezi
- Dreptul de a fi informat despre măsuri: ele se publică în Monitorul Oficial și se comunică public.
- Dreptul de a contesta în instanță amenzile și actele administrative.
- Dreptul la asistență medicală de urgență.
- Dreptul de petiționare (inclusiv către Avocatul Poporului).
- Dreptul la despăgubire pentru bunurile rechiziționate, în condițiile legii.
- Dreptul de a nu fi supus torturii sau tratamentelor degradante.
Mobilizarea și războiul, pe scurt
În caz de mobilizare, rezerviștii chemați se prezintă la unitățile indicate; angajatorii păstrează locul de muncă al celor chemați, în condițiile legii; pot apărea rechiziții de vehicule, clădiri, alimente și prestări de servicii; viața economică se reorganizează. În stare de război, se aplică reguli suplimentare. Familiei îi trebuie un plan pentru cazul în care un părinte e chemat: procuri, acces la bani, cine are grijă de copii (procuri, tutela). Pentru detalii, cartea Război și conflict armat are capitolele despre mobilizare și rechiziții.
De unde afli măsurile oficiale
- Monitorul Oficial al României (decretele, hotărârile, ordonanțele);
- site-urile Guvernului, MAI, DSU/IGSU, prefecturilor;
- RO-ALERT pe telefon și aplicația DSU;
- radio și TV publice (în blackout, radioul pe baterii).
Sfatul practic: păstrează pe hârtie o copie a principalelor măsuri care te afectează (de exemplu, regulile de circulație), pentru că pe internet versiunile se amestecă rapid.
Întrebări frecvente
În stare de urgență pot fi obligat să plec din casă? Da, dacă autoritățile dispun evacuarea dintr-o zonă periculoasă. Ai dreptul să știi unde mergi și ce sprijin primești. Dacă refuzi o evacuare obligatorie, riști sancțiuni și, mai ales, viața ta și a copiilor.
Mi se poate lua mașina? În condițiile legii rechizițiilor (Legea nr. 132/1997), bunurile pot fi rechiziționate în stări excepționale, cu ordin scris și cu dreptul la despăgubire. Detalii în cartea Război. Nu preda bunuri fără document oficial.
Pot fi verificat în casă? În stare de asediu sau de urgență pot fi dispuse percheziții, dar în condițiile prevăzute de lege. Cere să vezi legitimația și actul care justifică măsura.
Ce fac dacă primesc o amendă pe care o consider nedreaptă? Notezi pe procesul-verbal obiecțiunile tale, păstrezi copia și depui plângere la judecătorie în termenul scris pe procesul-verbal (regula generală: 15 zile).
Pot să ies din țară în stare de urgență? Dreptul de a călători poate fi restrâns (închiderea unor puncte de trecere, carantină la întoarcere). În caz de mobilizare, persoanele cu obligații militare pot avea restricții de ieșire. Urmărește comunicările oficiale.