Munca în criză: concediu, șomaj tehnic, telemuncă, drepturile părinților

Într-o criză, locul de muncă devine dintr-odată foarte important și foarte fragil: firma își reduce activitatea, școlile se închid și nu ai cu cine lăsa copiii, transportul nu mai funcționează, un copil se îmbolnăvește, iar tu trebuie să alegi între serviciu și familie. Legislația muncii din România are instrumente pentru aceste situații, dar puțini salariați le cunosc. Acest capitol le explică pe scurt, din perspectiva unui părinte salariat. Pentru PFA-uri și firme, regulile sunt diferite.

Când firma își oprește sau reduce activitatea

Șomajul tehnic

Dacă angajatorul întrerupe sau reduce temporar activitatea (din motive economice, tehnologice, structurale sau similare), poate suspenda contractele de muncă fără să le înceteze. Pe durata acestei suspendări („șomaj tehnic”, art. 52–53 din Codul muncii):

• primești o indemnizație de cel puțin 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat;
• rămâi la dispoziția angajatorului, care te poate chema oricând să reiei lucrul;
• contractul nu încetează, vechimea continuă (în condițiile legii).

În pandemia din 2020, statul a suportat o parte din indemnizațiile de șomaj tehnic prin ordonanțe speciale. Asemenea măsuri se pot adopta din nou într-o criză; urmărește anunțurile.

Reducerea programului

Codul muncii permite ca, în cazul reducerii temporare a activității pe o perioadă de peste 30 de zile lucrătoare, angajatorul să reducă programul de lucru (de exemplu, de la 5 la 4 zile pe săptămână), cu reducerea corespunzătoare a salariului, după consultarea sindicatului sau a reprezentanților salariaților. Au existat și scheme speciale de muncă cu timp redus sprijinite de stat (de exemplu, după 2020).

Forța majoră

Contractul de muncă poate fi suspendat de drept în caz de forță majoră (de exemplu, fabrica a fost distrusă de cutremur). În acest caz, regulile de plată sunt diferite; cere angajatorului decizia scrisă și consultă un specialist.

Telemunca

Telemunca e reglementată de Legea nr. 81/2018. În mod obișnuit, se stabilește prin acord: în contractul individual de muncă sau într-un act adițional, cu precizarea locului, a programului, a modului de control, a echipamentelor. În starea de urgență din 2020, angajatorii au putut dispune unilateral telemunca, prin măsuri speciale. Ce să știi:

• angajatorul are, în principiu, obligația de a asigura mijloacele necesare (echipament, acces), dacă nu s-a convenit altfel;
• regulile de timp de muncă și odihnă se aplică și acasă;
• securitatea muncii se aplică și la domiciliu, adaptat;
• cu copii mici acasă, telemunca e o soluție imperfectă: discută cu angajatorul un program flexibil (ore decalate, ture cu partenerul).

Dacă se închid școlile și grădinițele

Legea nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ, a fost adoptată în pandemie. Ea prevede (verifică dacă e încă în vigoare și condițiile actuale):

• zile libere plătite pentru unul dintre părinți, pentru copiii de până la 12 ani (sau până la 18 ani, pentru copiii cu dizabilități), când școlile se închid din cauza condițiilor meteorologice extreme sau a altor situații extreme decretate de autorități;
• o indemnizație de 75% din salariul de bază, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut;
• cererea se face la angajator, cu documente justificative (de exemplu, declarația celuilalt părinte că nu beneficiază de aceleași zile libere).

Condițiile de acordare au fost modificate de mai multe ori (de exemplu, excluderea celor care pot lucra de acasă). Întreabă departamentul de resurse umane.

Copilul bolnav

Concediul medical pentru îngrijirea copilului bolnav (OUG nr. 158/2005) se acordă, pe baza certificatului medical, pentru copilul de până la 12 ani (18 ani, dacă are handicap). Indemnizația publicată pentru 2026 este de 85% din baza de calcul, cu o limită de zile pe an pentru un copil (cu excepții pentru boli infectocontagioase, imobilizări, intervenții chirurgicale). Atenție: pentru certificatele medicale eliberate în perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027, conform modificărilor legislative din 2026, prima zi lucrătoare de concediu medical nu se plătește, iar regula nu a exceptat îngrijirea copilului bolnav. Verifică varianta actuală.

Concediul se acordă unuia dintre părinți. Ai nevoie de stagiu de cotizare minim, în condițiile legii.

Urgențele familiale: concediul de îngrijitor și absența

Din 2022, Codul muncii (modificat prin Legea nr. 283/2022) prevede, în plus:

• Concediul de îngrijitor: câteva zile lucrătoare pe an (5 zile, conform textului din 2022), fără plată, pentru a acorda îngrijire unei rude sau unei persoane din aceeași gospodărie care are nevoie de îngrijire sau sprijin din cauza unei probleme medicale grave; nu se include în concediul de odihnă și contează ca vechime.
• Absența pentru situații de urgență familială cauzată de boală sau accident: salariatul poate absenta în situații neprevăzute, cu informarea angajatorului și recuperarea timpului, în limitele prevăzute de lege (până la 10 zile lucrătoare pe an, conform textului din 2022).

Verifică textul actual al articolelor; pot exista diferențe de aplicare în contractul colectiv sau regulamentul intern.

Alte concedii utile pentru părinți

Pericolul grav și imediat la locul de muncă

Legea securității și sănătății în muncă (Legea nr. 319/2006) prevede că lucrătorii care, în cazul unui pericol grav și imediat, își părăsesc locul de muncă sau o zonă periculoasă nu trebuie să fie dezavantajați pentru asta. Exemple: un incendiu, o scurgere de substanțe periculoase, o clădire avariată după cutremur. Ai dreptul și obligația să te pui la adăpost și să anunți. Nu e un motiv de concediere.

Salariul neplătit și concedierea

• Dacă nu primești salariul, notifică angajatorul în scris și sesizează Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM). Ai și calea instanței (dreptul la acțiune se prescrie, de regulă, în 3 ani).
• Concedierea trebuie făcută în scris, motivat, cu preaviz (cel puțin 20 de zile lucrătoare, în cazurile prevăzute de lege). Poți contesta decizia de concediere în instanță în 45 de zile calendaristice de la comunicare (verifică).
• Unele categorii sunt protejate de concediere (de exemplu, salariata gravidă, cea în concediu de maternitate, părintele în concediu de creștere a copilului), cu excepțiile prevăzute de lege.
• Dacă angajatorul intră în insolvență, există un Fond de garantare pentru plata creanțelor salariale, administrat de agenția de ocupare.

Dacă rămâi fără loc de muncă

1. Cere de la angajator: decizia de încetare, adeverința de venit/vechime, documentele necesare pentru șomaj.
2. Înregistrează-te la agenția de ocupare (AJOFM) în termenul legal, ca să primești indemnizația de șomaj, dacă ai stagiul de cotizare necesar (de regulă, cel puțin 12 luni în ultimele 24 – Legea nr. 76/2002; verifică).
3. Verifică asigurarea de sănătate (vezi capitolul despre sănătate).
4. Anunță banca dacă ai credite (vezi creditele în criză).
5. Verifică dreptul la VMI și alte ajutoare (vezi ajutoarele de stat).
6. Planul financiar al primelor 30 de zile: în cartea Colaps economic.

Lista de verificare: munca și familia

Greșeli frecvente

• Accepți verbal „să stai acasă neplătit o lună” – fără decizie scrisă.
• Semnezi demisia sub presiune, în loc de suspendare sau concediere (pierzi dreptul la șomaj).
• Nu ceri adeverințele de venit și vechime înainte să pleci de la o firmă care se închide.
• Nu știi de zilele libere pentru supravegherea copiilor și îți consumi concediul de odihnă.
• Te întorci într-o clădire nesigură pentru că „așa a zis șeful”.