Copilul care pleacă din țară cu un singur părinte sau cu altcineva: acordul notarial

Este cea mai frecventă problemă de acte într-o evacuare cu copii: un părinte pleacă cu copiii, celălalt rămâne (la muncă, mobilizat, la spital, la bunici bolnavi) sau e deja în altă țară. La granița României, polițiștii de frontieră verifică dacă minorul pleacă cu acordul ambilor părinți. Dacă acordul lipsește, copilul poate fi oprit. Regulile sunt în Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate (verifică varianta actuală).

Cele trei situații tipice

Pentru copilul care se întoarce în țară, sau care călătorește spre locul unde are domiciliul ori reședința, regulile sunt mai simple. Detaliile cazurilor speciale (copii cu domiciliul în străinătate, copii care călătoresc singuri) sunt publicate pe site-ul Poliției de Frontieră Române, care are și modele de declarații.

Ce scrie în declarația notarială

Declarația o redactează notarul, dar e bine să știi ce trebuie să conțină, ca să nu ai surprize la graniță:

• datele complete ale părintelui care își dă acordul (nume, CNP, act de identitate);
• datele complete ale copilului (nume, CNP, data nașterii);
• datele persoanei care îl însoțește (celălalt părinte sau terța persoană, cu actul de identitate);
• statul sau statele în care călătorește copilul;
• perioada sau termenul (de exemplu, „pentru o perioadă de 12 luni de la data autentificării” sau între două date);
• uneori, scopul (turism, ședere, evacuare) – nu e întotdeauna obligatoriu, dar poate ajuta.

Procedura la notar, pas cu pas

1. Sună la un birou notarial (orice notar din România, nu contează domiciliul) și întreabă ce acte îți trebuie și cât costă.
2. Mergi cu actul tău de identitate, certificatul de naștere al copilului (original), datele însoțitorului (copie după actul de identitate).
3. Spune clar ce vrei: acord pentru ieșirea din țară a copilului, cu cine, în ce state, pe ce perioadă.
4. Citește declarația înainte să semnezi; verifică numele, CNP-urile, seriile actelor.
5. Cere două exemplare (sau un duplicat ulterior): unul pentru mapa de evacuare, unul de rezervă. Unele state cer să păstreze o copie la intrare.
6. Fă o copie legalizată și o scanare. La graniță, prezinți originalul.

Costul este de ordinul zecilor sau sutelor de lei, în funcție de onorariile notariale (care au limite stabilite prin norme ale Ministerului Justiției) – întreabă înainte.

Dacă părintele care își dă acordul e deja în străinătate

Declarația se poate da la consulatul sau ambasada României din țara în care se află, sau la un notar străin, caz în care actul trebuie, de regulă, apostilat (sau supralegalizat, pentru statele care nu sunt în Convenția de la Haga) și tradus. Întreabă consulatul ce variantă e mai rapidă.

Dacă părintele care trebuie să-și dea acordul e internat sau imobilizat

Notarul se poate deplasa la spital sau la domiciliu, contra cost. Persoana trebuie să fie conștientă și să-și poată exprima voința. Dacă nu poate, se ajunge la instanță.

Când celălalt părinte refuză sau nu poate fi găsit

Dacă celălalt părinte refuză nejustificat sau nu poate fi contactat, părintele care vrea să plece se poate adresa instanței de tutelă (judecătoria), care poate suplini acordul. Procedura poate fi de urgență (ordonanță președințială), dar tot durează zile sau săptămâni. Aici e nevoie de un avocat. Dacă există violență domestică, ordinul de protecție și consilierea cu un avocat sau cu un ONG specializat sunt prioritare.

Scenariu: mama pleacă cu copiii, tatăl rămâne

Elena locuiește în Galați cu cei doi copii de 3 și 6 ani. Soțul ei, Mihai, lucrează la o companie de utilități și ar putea fi obligat să rămână la post într-o situație de criză. Planul familiei: dacă situația devine periculoasă, Elena pleacă cu copiii la sora ei din Germania.

• Acum, pe timp de pace: au făcut pașapoartele copiilor (ambii părinți la ghișeu). Mihai a dat la notar o declarație de acord pentru ieșirea copiilor din țară însoțiți de mamă, în „toate statele lumii”, pe perioadă de un an. Au făcut-o în două exemplare.
• Au adăugat o a doua declarație: acordul ambilor părinți ca sora Elenei să-i însoțească pe copii, pentru cazul în care Elena ar fi rănită sau nu ar putea pleca.
• În calendar au trecut data la care expiră declarațiile, cu o lună înainte, ca să le refacă.
• În mapa de evacuare: pașapoartele, declarațiile originale, copii ale certificatelor de naștere, copia certificatului de căsătorie.

Cost total: câteva sute de lei. Timp: o dimineață la notar. Rezultat: în orice combinație de criză, copiii pot pleca legal.

Dacă pleci cu copiii prietenilor sau ai vecinilor

În evacuări, se întâmplă des ca o familie să ia cu ea copiii altei familii. Fără declarațiile notariale ale ambilor părinți ai acelor copii, nu vei putea trece granița cu ei. Dacă faceți un plan comun cu altă familie (de exemplu, cu nașii), faceți declarațiile reciproc, din timp.

Ce faci dacă ești deja la graniță fără declarație

• Rămâi calm și politicos. Explică situația polițistului de frontieră.
• Întreabă dacă există o soluție locală: în unele situații, părintele absent poate da declarația la cel mai apropiat notar sau consulat, iar documentul se transmite.
• Dacă celălalt părinte e decedat, arată certificatul de deces (chiar și în copie, până obții originalul).
• Nu încerca trecerea prin alt punct sau ilegal. Pe lângă riscul juridic, pui copiii în pericol.
• Instrucțiunile autorităților au prioritate. În situații excepționale (de exemplu, un război), regulile pot fi adaptate prin acte normative speciale; urmărește comunicările oficiale ale Poliției de Frontieră și MAI.

Întrebări frecvente

Declarația are o valabilitate legală fixă? Legea nu impune o valabilitate standard; contează perioada scrisă în declarație. O declarație veche de câțiva ani poate stârni întrebări; refă-o periodic.

Merge o declarație scrisă de mână, semnată? Nu. Trebuie să fie autentificată de notar (sau de consulat).

Copilul are CEI, nu pașaport. E suficient? Pentru statele UE, da (ca document de călătorie). Declarația notarială rămâne necesară, indiferent de document.

Bunicii pot face pașaport copilului dacă au o declarație? Pentru eliberarea pașaportului se aplică reguli separate; o procură specială de la ambii părinți poate fi necesară. Întreabă la serviciul de pașapoarte.

Lista de verificare

Pentru plecarea propriu-zisă și ce te așteaptă la graniță într-un război, vezi cartea Război și conflict armat. Pentru actele necesare în străinătate: Plecarea în străinătate.

Variante: plecări scurte și plecări lungi

• Vacanță obișnuită cu un singur părinte: o declarație pentru statele și perioada vacanței e suficientă; mulți părinți o fac pe un an, pentru toate călătoriile.
• Plan de evacuare: declarație largă (multe state, perioadă lungă, mai multe călătorii), plus una pentru o terță persoană. Refă-le anual.
• Mutare pe termen lung în străinătate cu un singur părinte: aici nu mai e vorba doar de călătorie, ci de stabilirea locuinței copilului. Este o decizie care, între părinți separați, se ia împreună sau de instanță. Discută cu un avocat.
• Copil care pleacă în tabără sau excursie școlară în străinătate: de regulă, însoțitorul (profesorul) e o terță persoană, deci e nevoie de declarația ambilor părinți. Școala îți spune ce formular folosește.

Greșeli frecvente

• Declarația menționează doar o țară, iar familia trebuie să tranziteze alta.
• Datele din declarație nu corespund pașaportului nou (s-a schimbat seria).
• Un singur exemplar, reținut la o graniță; la întoarcere nu mai ai nimic.
• Declarația e la părintele care rămâne acasă, nu la cel care pleacă.