Actele copiilor: certificat de naștere, carte de identitate, pașaport

Copiii mici au puține acte, dar fiecare contează: fără certificatul de naștere nu-i poți înscrie la grădiniță în alt oraș, fără un document de călătorie nu pot trece granița, fără dovada de asigurat pot apărea probleme la medic. Iar unele acte pentru copii cer prezența ambilor părinți, ceea ce într-o criză poate fi imposibil. De aceea, actele copiilor se fac din timp, pe timp de liniște.

Certificatul de naștere

Este actul de bază al copilului. Se eliberează la înregistrarea nașterii, la serviciul de stare civilă al primăriei. Fără el nu se poate face niciun alt act.

• Duplicat: dacă se pierde sau se deteriorează, poți cere un nou certificat. Potrivit informațiilor publicate de InfoCons în 2026, cererea se poate depune la serviciul de stare civilă care deține actul, la cel de la domiciliu sau la orice serviciu de evidență a persoanelor din țară, care o transmite mai departe; eliberarea este scutită de taxă, iar termenul tipic este de câteva zile lucrătoare (mai lung dacă actul e în altă localitate).
• Pentru un minor, cererea o face părintele sau reprezentantul legal, cu actul său de identitate.
• Pierderea unui certificat de stare civilă poate fi sancționată contravențional (de obicei avertisment sau amendă mică) – nu e un motiv să nu ceri duplicatul.
• În străinătate poți folosi, în statele UE, formularul standard multilingv atașat certificatului (Regulamentul UE 2016/1191) – scutește de apostilă și traducere. Cere-l din timp, dacă te gândești la o eventuală plecare.
• Dacă nașterea a fost înregistrată în sistemul electronic național de stare civilă (SIIEASC), în unele localități se poate elibera și certificat în format electronic. Disponibilitatea diferă.

Cartea electronică de identitate pentru copii sub 14 ani

Din 2025, România eliberează cartea electronică de identitate (CEI) și copiilor sub 14 ani, la cererea părinților. Este un act de identitate și, totodată, un document de călătorie în statele Uniunii Europene, la fel ca CEI pentru adulți.

• Valabilitate (conform informărilor publicate în 2025–2026): pentru copiii de 0–12 ani, aproximativ 2 ani, fără amprente; pentru 12–14 ani, aproximativ 4 ani, cu amprente (unde e posibil tehnic). Verifică varianta actuală.
• Cost: în presa din ianuarie 2026 apărea o taxă de 67 de lei pentru copii; verifică suma actuală.
• Prezența părinților: în mod obișnuit se cere prezența ambilor părinți la depunere; dacă unul nu poate veni, se folosește o procură/declarație notarială sau hotărârea judecătorească privind exercitarea autorității părintești. Aici e capcana într-o criză: dacă un părinte e plecat, internat sau mobilizat, actul copilului se face mult mai greu.
• Acte necesare (tipic): certificatul de naștere al copilului (original și copie), actele de identitate ale părinților, certificatul de căsătorie sau hotărârea de divorț, dovada plății taxei, programare.
• Disponibilitate: CEI s-a extins treptat în județe; verifică la SPCLEP dacă se eliberează în localitatea ta.

Avantaj față de pașaport: mai ieftină și suficientă pentru călătoriile în UE. Dezavantaj: nu e valabilă în afara UE (pentru Republica Moldova, Serbia, Ucraina, Turcia, Marea Britanie etc. verifică separat; în multe dintre ele îți trebuie pașaport). Pentru o familie care vrea să fie pregătită pentru o eventuală plecare rapidă oriunde, pașaportul rămâne varianta sigură, iar CEI poate fi un al doilea document.

Cartea de identitate la 14 ani

La împlinirea vârstei de 14 ani, copilul are obligația să-și facă act de identitate. Cererea se depune în termenul prevăzut de lege (de regulă, în 15 zile de la împlinirea vârstei – verifică). Copilul vine însoțit de un părinte sau de reprezentantul legal. Până atunci, actul de identitate al copilului este certificatul de naștere (plus, opțional, CEI sau pașaportul).

Pașaportul copilului

Pașaportul simplu electronic se eliberează de serviciile publice comunitare de pașapoarte, pe bază de programare online.

Termenul legal de eliberare pentru pașaportul electronic este de câteva săptămâni (presa indică 15 zile lucrătoare termen legal, în practică adesea mai puțin). Pașaportul temporar se eliberează rapid, dar numai în situațiile urgente prevăzute de lege (de exemplu, tratament medical, deces în familie) și cu documente justificative.

• Prezența părinților: pentru minori, cererea se depune de ambii părinți sau de un părinte cu acordul notarial al celuilalt (sau cu hotărâre judecătorească). Copiii peste o anumită vârstă dau amprentele și se fotografiază la ghișeu, deci vin și ei.
• Ridicarea: de obicei de către un părinte.
• Planificare: în sezonul de vară cozile cresc; fă pașapoartele toamna sau iarna.

De ce să faci actele de călătorie ale copiilor ACUM

1. Ambii părinți sunt disponibili acum. Într-o criză, un părinte poate fi plecat, rănit, mobilizat sau separat de familie. Fără el, ai nevoie de notar sau instanță.
2. Serviciile de pașapoarte se aglomerează în crize. La începutul războiului din Ucraina, în 2022, cererile de pașaport au crescut brusc în România. Programările online s-au ocupat pe săptămâni înainte.
3. Granița nu se trece fără document de călătorie. Certificatul de naștere nu este document de călătorie.
4. Copiii cresc. Fotografia din pașaportul unui bebeluș nu mai seamănă după doi ani; de aceea valabilitatea e scurtă. Pune în calendar data expirării cu 3 luni înainte.

Alte acte și informații ale copiilor

• Carnetul de vaccinări (sau extrasul din Registrul electronic național de vaccinări, de la medicul de familie). Copie în mapa de evacuare. Grădinițele și școlile îl cer la înscriere.
• Calitatea de asigurat: copiii sunt asigurați în sistemul public de sănătate fără plata contribuției. Medicul de familie la care sunt înscriși trebuie notat în fișă. Detalii în Asigurările de sănătate.
• Fișa medicală scurtă: grupa sanguină (dacă o știi), alergii, boli cronice, tratamente, greutatea actuală (contează la medicamente – dozele pentru copii se calculează după greutate, de către medic sau farmacist, cu prospectul produsului).
• Fotografii recente ale copiilor (față, profil, tot corpul) – utile dacă vă despărțiți într-o mulțime sau la evacuare.
• Hotărâri judecătorești (dacă părinții sunt divorțați): locuința copilului, exercitarea autorității părintești, program de legături personale. Fără ele, poți avea probleme la graniță și la ghișee.
• Certificatul de încadrare în grad de handicap și planul de servicii, dacă e cazul.

Situații speciale

Părinți divorțați sau separați

Regula generală este exercitarea în comun a autorității părintești, chiar după divorț, dacă instanța nu a hotărât altfel. Asta înseamnă că pentru pașaport și pentru călătoria în străinătate ai nevoie de acordul celuilalt părinte. Dacă relația e conflictuală, obține acordul acum, pe timp de liniște, sau discută cu un avocat despre o hotărâre judecătorească – într-o criză, nu vei avea timp.

Copil născut în străinătate

Nașterea trebuie transcrisă în registrele de stare civilă din România, ca să primească certificat de naștere românesc și CNP. Fără transcriere, actele românești ale copilului nu se pot face. Procedura se face la starea civilă (sau la consulat) și durează; nu o amâna.

Copil cu un singur părinte în acte

Dacă un singur părinte apare în certificatul de naștere sau celălalt a decedat, păstrează în mapă dovada (certificatul de deces, hotărârea). Ea înlocuiește acordul celuilalt părinte.

Copil aflat temporar în grija bunicilor

Bunicii nu pot face acte pentru copil fără împuternicire. Vezi Procura notarială și Cine are grijă de copii dacă părinții lipsesc.

Lista de verificare: actele copiilor

Capitolul următor tratează exact situația care apare cel mai des în crize: copilul care trebuie să plece din țară cu un singur părinte sau cu altcineva.

Calendarul actelor copiilor, de la naștere la 14 ani

Copilul separat de părinți într-o criză: ce pregătești

La cutremur, evacuare sau într-o aglomerație, un copil mic se poate rătăci sau poate ajunge la salvatori fără părinți. Actele lui stau, de regulă, în mapa părinților; de aceea copilul are nevoie de câteva date pe el, iar părinții de câteva lucruri pregătite ca să-l găsească repede.

1. Dacă nu-ți găsești copilul, suni imediat la 112: numele, vârsta, ce haine poartă, unde l-ai văzut ultima dată. Ai fotografia la îndemână.
2. Un adult rămâne în locul unde copilul a fost văzut ultima dată; celălalt anunță salvatorii, poliția, coordonatorul centrului de cazare.
3. La centrele de cazare, copiii găsiți fără părinți sunt înregistrați; prezinți actul de identitate al tău și copia certificatului de naștere al copilului ca să dovedești că ești părintele.

Greșeli frecvente

• Pașaportul copilului expiră exact când ai nevoie de el – nimeni nu a urmărit data.
• Certificatul de naștere plastifiat sau deteriorat, refuzat la ghișeu.
• Părinții divorțați care află la ghișeu că le trebuie acordul celuilalt.
• Actele copiilor lăsate la bunici, „ca să fie în siguranță”, iar părinții pleacă fără ele.