Punctele de întâlnire ale familiei și planul A/B/C
Cuprins (10 secțiuni)
Cel mai mare coșmar al unei familii într-o criză nu e drumul lung, ci să nu știi unde e celălalt părinte sau copilul. Rețelele de telefonie se aglomerează sau cad, copiii sunt la grădiniță, un părinte e la serviciu în celălalt capăt al orașului. Un plan A/B/C cu puncte de întâlnire și reguli de timp, stabilit dinainte și repetat, rezolvă cea mai mare parte din această problemă. Planul de comunicare (radio, SMS, mesaje) e descris în Abilități, echipament și evacuare; aici te concentrezi pe locuri și ore.
Cele patru niveluri de puncte de întâlnire
| Nivel | Unde | Când îl folosești | Exemplu |
|---|---|---|---|
| A – Acasă | Locuința | Criză în care casa e sigură | Apartamentul, casa |
| B – Cartier | Un loc deschis, la 5–15 minute de mers pe jos | Casa nu e sigură sau accesibilă (incendiu, cutremur, inundație locală) | Curtea unei școli, un parc anume, o biserică cu curte mare |
| C – În afara orașului | Un punct la 20–60 km, pe ruta de evacuare | Orașul se evacuează sau e periculos | Casa unei rude, o benzinărie anume dintr-o comună, primăria unui sat |
| D – Destinația îndepărtată | La peste 150 km, în altă regiune | Criză regională | Rudele din alt județ |
Fiecare punct trebuie să fie: ușor de găsit (și de copii, dacă sunt mai mari), accesibil pe jos din punctul anterior, departe de riscurile de pe lista zonelor de evitat, și să aibă un loc anume („lângă poarta principală”, „la banca de lângă fântână”), nu doar o zonă vagă.
Regula orelor
Dacă telefoanele nu merg, membrii familiei trebuie să știe cât așteaptă și unde merg mai departe. Exemplu de regulă, scrisă pe cardul fiecăruia:
- Dacă nu putem vorbi și casa nu e sigură, mergem fiecare la punctul B.
- La punctul B așteptăm cel mult 2 ore după ce am ajuns. Dacă nu vine nimeni, lăsăm un semn (bilet, bandă colorată) și mergem la C.
- La punctul C așteptăm 24 de ore. Dacă ne regăsim, mergem împreună la D. Dacă nu, cel care are copiii merge la D, ceilalți urmează.
- La D, anunțăm imediat contactul din alt județ că am ajuns.
- Oricine ajunge undeva lasă un bilet și trimite SMS contactului din alt județ.
Orele concrete le stabilești tu, în funcție de distanțe. Important e să fie aceleași în mintea tuturor.
Contactul din alt județ
Când rețelele locale sunt aglomerate, un SMS sau un apel spre alt județ trece uneori mai ușor decât unul în același oraș. Alege o rudă sau un prieten care locuiește departe (alt județ, ideal altă regiune), care acceptă să fie „centrala” familiei: toți îi trimit unde sunt, iar el transmite mai departe. Numărul lui e scris pe cardurile tuturor, inclusiv ale copiilor.
Copiii la grădiniță sau la școală
- Află care e planul de evacuare al grădiniței/școlii și unde duce copiii (punctul de adunare al unității).
- Stabilește cine ia copiii: părintele mai apropiat, bunicul, un vecin. Dă grădiniței lista persoanelor autorizate să-i ia, cu acte.
- Nu alerga cu mașina spre școală în primele minute după un cutremur: drumurile trebuie lăsate libere pentru intervenții, iar personalul are proceduri. Mergi pe jos, dacă se poate.
- Copilul mic are în ghiozdan un card cu numele părinților, telefoanele și punctul B, scris clar.
Detalii despre copii și separarea de părinți în Copiii mici în criză.
Semnele la punctul de întâlnire
Dacă trebuie să pleci de la un punct înainte ca ceilalți să ajungă, lasă un semn convenit. Exemple:
- un bilet în pungă de plastic, prins cu bandă, la un loc stabilit (de exemplu în spatele unui anumit indicator);
- o bucată de bandă colorată pe gard, cu o literă (C = am plecat la C);
- pe ușa casei: un bilet cu data, ora și destinația, fără detalii care să atragă hoții (de exemplu „Plecat la C, 14:00, toți bine”). Nu scrie „casa e goală, suntem la Brașov”.
Planul A/B/C pentru rute
Pe lângă punctele de întâlnire, fiecare destinație are trei rute:
| Rută | Ce e | Când o folosești |
|---|---|---|
| A | Ruta principală, cea mai rapidă (autostradă/DN) | Plecare devreme, fără blocaje |
| B | Ruta alternativă, pe alt drum principal sau altă trecătoare | Ruta A blocată sau periculoasă |
| C | Ruta pe drumuri secundare sau mijloc alternativ (tren, bicicletă, pe jos) | Ambele drumuri principale blocate, lipsă de combustibil |
Exemplu complet: familie din Ploiești, destinație la bunicii din Sibiu
| Element | Plan |
|---|---|
| Punct B | Curtea bisericii din cartier, lângă poarta principală |
| Punct C | Casa mătușii din Vălenii de Munte |
| Punct D | Bunicii, Sibiu |
| Ruta A | A3 – București – A1 – Pitești – Valea Oltului – Sibiu (~330 km) sau DN1 – Brașov – Făgăraș – Sibiu (~250 km), după trafic |
| Ruta B | DN1A Vălenii de Munte – Cheia – Brașov – Făgăraș – Sibiu (trece prin punctul C) |
| Ruta C | Tren Ploiești – Brașov – Sibiu (magistralele 300 și 200) |
| Contact în alt județ | Unchiul din Iași |
| Regula orelor | B: 2 ore; C: 24 de ore; apoi D |
Hartă: Ploiești 🗺️ Vezi pe hartă, Sibiu 🗺️ Vezi pe hartă.
Când familia e deja despărțită geografic
Mulți părinți fac naveta: unul lucrează în alt oraș, altul e în concediu cu copiii la bunici. Planul trebuie să acopere și asta. Regula simplă: nu încerca să vă reuniți traversând zona periculoasă. Dacă tu ești la Brașov și familia la București, iar pericolul e în București, ei pleacă spre punctul C/D, iar tu mergi direct la D, nu spre București. Vă reuniți la destinație, nu în mijlocul crizei. Stabilește dinainte o destinație D care e accesibilă de la serviciul fiecăruia, pe rute diferite.
Greșeli frecvente
- Puncte B prea aproape de casă (în aceeași zonă de risc) sau sub clădiri înalte, cabluri, copaci bătrâni.
- Punctul C stabilit „la benzinăria de la ieșire” – exact acolo va fi coadă și haos.
- Numere de telefon știute doar în agenda telefonului, nu pe hârtie.
- Copiii nu știu numele complet al părinților sau adresa.
- Planul e știut doar de un părinte.
Cardul de buzunar
Fiecare membru al familiei (inclusiv copilul mai mare, în ghiozdan) are un card plastifiat de mărimea unei cărți de vizită, cu:
Animalele de companie fac parte din plan: punctul B trebuie să fie un loc unde poți sta cu câinele în lesă, iar destinațiile C și D trebuie să accepte animalul. Centrele de cazare publice nu primesc întotdeauna animale; vezi Animale: de companie și din gospodărie.
Exercițiul anual
O dată pe an, alege o sâmbătă și fă exercițiul: fiecare pleacă din alt loc (serviciu, casă, parc) și ajunge la punctul B, fără telefon. Apoi mergeți împreună cu mașina, pe ruta B, până la punctul C. Notați ce nu a mers: un punct prea greu de găsit, o oră nerealistă, un drum închis. Actualizați cardurile. Exercițiul e descris și în cartea Planul de 1 an și mintea în criză.