Planul de familie scris: șablon complet
Cuprins (18 secțiuni)
- De ce în scris
- Secțiunea 1: Familia
- Secțiunea 2: Contacte
- Secțiunea 3: Puncte de întâlnire
- Secțiunea 4: Roluri
- Secțiunea 5: Criteriile de decizie – rămânem sau plecăm?
- Secțiunea 6: Ce facem dacă suntem separați
- Secțiunea 7: Rutele
- Secțiunea 8: Locuința
- Secțiunea 9: Animalele de companie
- Secțiunea 10: Revizuirea
- Un exemplu completat (familie fictivă)
- Greșeli frecvente în planurile de familie
- Completează planul în „Secțiunile mele”
- Planul pentru grădiniță, școală și serviciu
- Scenariu: cutremur la 11 dimineața, o zi de marți
- Versiunea pentru copii
- Planul în format „o pagină”
De ce în scris
Sub stres, memoria de lucru scade dramatic. Oamenii uită numere de telefon pe care le știu de ani de zile, uită unde au pus actele, nu reușesc să decidă. Un plan scris, discutat și exersat dinainte, înlocuiește deciziile grele din criză cu executarea unui plan. Pentru copii, el înseamnă că ambii părinți spun același lucru. Pentru adulți, înseamnă că nu se ceartă în cel mai prost moment.
Secțiunea 1: Familia
| Nume | Data nașterii | Telefon | Grupa sanguină | Alergii / boli / medicamente |
|---|---|---|---|---|
Adaugă o fotografie recentă a fiecărui copil (ajută enorm dacă un copil se pierde).
Secțiunea 2: Contacte
| Rol | Nume | Telefon | Adresă / observații |
|---|---|---|---|
| Urgențe | 112 | ||
| Contact în afara zonei (rudă/prieten la 100+ km) – toată lumea îl sună/îi scrie | |||
| Vecin de încredere 1 | |||
| Vecin de încredere 2 | |||
| Medic de familie | |||
| Pediatru | |||
| Grădinița / școala copiilor | |||
| Locul de muncă adult 1 | |||
| Locul de muncă adult 2 | |||
| Bunici / casa de refugiu | |||
| Asociația de proprietari / administrator | |||
| Furnizori utilități (apă, gaz, curent) – numere de avarie | |||
| Asigurator | nr. poliță: | ||
Secțiunea 3: Puncte de întâlnire
| Punct | Când îl folosim | Locul exact |
|---|---|---|
| Punctul 1 – lângă casă | Incendiu, cutremur, scurgere de gaz: ieșim și ne adunăm aici | (ex. „la stâlpul de la colțul parcului, în fața blocului”) |
| Punctul 2 – în cartier | Nu putem ajunge acasă sau zona e închisă | (ex. „în fața bisericii X” / „la intrarea în școala Y”) |
| Punctul 3 – în afara orașului | Evacuarea orașului / zonei | (ex. „casa bunicilor din satul Z”) |
Alege puncte ușor de recunoscut, care nu se mută și care probabil nu vor fi afectate: nu sub cabluri, nu lângă clădiri înalte, nu în zone joase (inundații). Verifică dacă primăria a stabilit puncte de adunare/evacuare și adaptează-te.
Secțiunea 4: Roluri
| Rol | Responsabil principal | Înlocuitor | Ce face |
|---|---|---|---|
| Copiii | Adult 1 | Adult 2 | Ia copiii, îi îmbracă, îi duce la punctul de întâlnire, îi liniștește |
| Utilitățile | Adult 2 | Adult 1 | Închide gazul, apa, curentul dacă e cazul și sigur |
| Rucsacii și actele | Adult 2 | Adult 1 | Ia rucsacii, dosarul, medicamentele |
| Comunicarea | Adult 1 | Adult 2 | Trimite SMS contactului extern, urmărește RO-ALERT și radioul |
| Animalele de companie | Cușcă de transport, lesă, hrană | ||
| Bunicii / vecinul vulnerabil | Verifică, ajută la evacuare |
Copiii mici au și ei „roluri” simple: „tu ții lanterna”, „tu iei ursulețul și pantofii”. Un rol scade frica.
Secțiunea 5: Criteriile de decizie – rămânem sau plecăm?
Cea mai grea decizie într-o criză e momentul plecării. Plecarea prea devreme te costă (drumuri, bani, stres, locuință lăsată nesupravegheată). Plecarea prea târziu te poate costa viața (inundații, incendii, conflicte). Scrieți dinainte criterii clare, ca să nu le negociați sub presiune.
Plecăm IMEDIAT dacă:
Ne pregătim de plecare (în 24–72 h) dacă:
Rămânem (adăpostire pe loc) dacă:
Secțiunea 6: Ce facem dacă suntem separați
- Fiecare adult se asigură întâi de propria siguranță și de a copiilor de lângă el.
- Trimite un SMS scurt contactului extern: cine, unde, starea, următorul pas.
- Dacă nu putem comunica: mergem la punctul de întâlnire corespunzător situației.
- Așteptăm la punct cel puțin X ore (scrieți cifra: de ex. 4 h). Dacă nu vine nimeni, lăsăm un bilet (loc stabilit dinainte) și mergem la punctul următor.
- Copiii de la grădiniță/școală: aflați acum procedura instituției (cine îi poate lua, unde sunt evacuați). Adăugați pe lista persoanelor autorizate o rudă sau un vecin.
Secțiunea 7: Rutele
| Rută | Descriere | Distanță / timp | Riscuri |
|---|---|---|---|
| Principală spre punctul 3 | (poduri, zone inundabile, trecători) | ||
| Alternativă | |||
| Pe jos (dacă nu există mașină) |
Secțiunea 8: Locuința
| Element | Unde se află / cum se folosește |
|---|---|
| Robinetul general de apă | |
| Robinetul de gaz | |
| Tabloul electric | |
| Stingătorul | |
| Stocul de apă și hrană | |
| Rucsacii | |
| Dosarul cu acte și numerarul | |
| Cel mai sigur loc din casă la cutremur / adăpostul cel mai apropiat |
Secțiunea 9: Animalele de companie
Cușcă de transport, lesă, hrană pentru 7–14 zile, carnetul de vaccinări, o fotografie. Multe adăposturi colective nu acceptă animale; află dinainte unde ai putea merge cu ele.
Secțiunea 10: Revizuirea
Data ultimei actualizări: ________. Revizuire: la 6 luni și după orice schimbare (mutare, loc de muncă nou, copil nou, grădiniță nouă, schimbare de tratament). Semnăturile ambilor adulți: ________ / ________.
Un exemplu completat (familie fictivă)
Familia Ionescu, Iași: contact extern – sora mamei, la Brașov. Punctul 1: „la banca verde din fața scării B”. Punctul 2: „la intrarea principală a parcului Copou”. Punctul 3: „casa bunicilor din Târgu Frumos”. Roluri: tata – copiii; mama – utilitățile și rucsacii (pentru că ea lucrează de acasă și e mai des aproape). Criteriu de plecare specific: „Dacă iarna nu avem căldură peste 48 de ore și temperatura în casă scade sub 14 °C, plecăm la Târgu Frumos.” Separare: „Dacă suntem despărțiți și nu ne putem contacta, mergem la punctul 2 și așteptăm 4 ore; apoi lăsăm bilet sub banca de la intrare și plecăm la punctul 3.”
Exemplul arată nivelul de concretețe de care e nevoie. „Ne întâlnim undeva în parc” nu e un plan. „La intrarea principală a parcului Copou, lângă panoul cu harta” este.
Greșeli frecvente în planurile de familie
Completează planul în „Secțiunile mele”
Șablonul de mai sus poate fi copiat pe hârtie, dar e mult mai ușor să-l completezi direct în ghid. Deschide Secțiunile mele: acolo găsești șabloane gata făcute pentru planul de familie, contacte, fișa medicală și inventar. Ordinea recomandată:
- Începe cu contactele: sunt cele mai urgente și cele mai ușor de completat (10 minute).
- Continuă cu planul de familie: membrii, punctele de întâlnire, rolurile, criteriile de plecare (30–45 de minute, în cuplu).
- Completează fișa medicală pentru fiecare membru (20 de minute; ai nevoie de cutiile de medicamente și de carnetul de vaccinări al copiilor).
- Lasă inventarul pentru ziua în care organizezi efectiv stocul.
- Tipărește sau copiază de mână totul. Pune o copie în rucsacul de evacuare, una în cutia de acte și una la contactul din alt oraș.
Planul pentru grădiniță, școală și serviciu
Cel mai mare coșmar al părinților într-un dezastru e ca o criză să-i prindă la serviciu, iar copiii la grădiniță sau la școală. Planul de familie trebuie să răspundă explicit la această situație:
- Află planul instituției. Întreabă la grădiniță și la școală: unde evacuează copiii (punctul de adunare), cine are voie să-i ia, cum anunță părinții, ce fac dacă nu poate veni nimeni. Instituțiile de învățământ fac exerciții de evacuare și au planuri de urgență.
- Lista persoanelor autorizate. Pe lângă părinți, mai treceți cel puțin o persoană (bunic, vecin, prieten) care poate lua copilul, cu acordul scris depus la instituție.
- Cine merge după copii? Decideți dinainte: de exemplu, „adultul care e mai aproape de grădiniță merge după copii; celălalt merge acasă sau la punctul 2”. Fără această regulă, amândoi aleargă spre același loc.
- Drumul pe jos. Fiecare adult știe drumul pe jos de la serviciu la grădiniță și acasă, pentru că transportul public și traficul se pot bloca.
- Copilul nu pleacă singur. Spune-i copilului mare: „Dacă se întâmplă ceva la școală, rămâi cu doamna învățătoare până vine mama, tata sau bunica.”
Scenariu: cutremur la 11 dimineața, o zi de marți
Mama e la birou în centrul orașului, tatăl e cu mașina pe centură, fetița de 5 ani e la grădiniță, băiatul de 2 ani e acasă cu bunica. Telefoanele nu merg în primele minute. Ce face fiecare, dacă planul e scris și exersat:
| Persoana | Primii 30 de minute | Următoarele ore |
|---|---|---|
| Mama | Se protejează, iese conform evacuării de la birou, trimite SMS-ul standard contactului extern | Fiind mai aproape, merge pe jos la grădiniță (traseul știut), ia fetița de la punctul de adunare |
| Tatăl | Oprește mașina în loc sigur, departe de clădiri și poduri; ascultă radioul | Merge acasă, la bunică și la băiat; verifică gazul, apa, eventualele avarii |
| Bunica | Se protejează cu copilul; după cutremur iese în punctul 1 dacă clădirea pare afectată | Așteaptă la punctul 1 sau acasă, cu rucsacul |
| Contactul extern (mătușa din alt oraș) | Primește SMS-urile, le transmite celorlalți | Ține „harta” familiei: cine e unde |
Observă că nimeni nu trebuie să sune pe nimeni ca să știe ce face. Asta e puterea unui plan scris și discutat: deciziile sunt deja luate.
Versiunea pentru copii
Copiii mici nu pot citi planul, dar pot învăța câteva lucruri esențiale, sub formă de joc sau de desen:
Planul în format „o pagină”
Planul complet poate avea 6–10 pagini. În criză nu le vei citi. Fă și o versiune de o singură pagină, lipită pe interiorul ușii de la intrare sau în dulapul de pe hol: cele trei puncte de întâlnire, contactul extern, numerele de urgență, cine ia copiii, unde sunt rucsacii, unde se închid apa, gazul și curentul. Dacă cineva străin (o bonă, bunica) e în casă în momentul crizei, această pagină îi spune tot ce trebuie.