Tifosul, leptospiroza, tetanosul și rujeola

Patru boli foarte diferite, dar cu ceva comun: toate devin mai frecvente sau mai periculoase în dezastre, și toate se pot preveni. Tifosul vine cu păduchii, în frig și înghesuială. Leptospiroza vine cu apa de inundație și șobolanii. Tetanosul vine cu rănile murdare din dărâmături și grădini. Rujeola vine cu aglomerarea copiilor nevaccinați.

Tabel comparativ

Tifosul exantematic

„Tifosul” nu e același lucru cu „febra tifoidă” (deși numele seamănă). Tifosul exantematic e o boală transmisă de păduchele de corp, cel care trăiește în cusăturile hainelor, nu pe cap. A ucis milioane de oameni în războaie, lagăre și închisori. În România, epidemia din 1917 din Moldova (în timpul Primului Război Mondial, cu refugiați, foamete și frig) a făcut un număr foarte mare de victime, inclusiv printre medici. După 1945 a dispărut practic din Europa odată cu igiena și insecticidele.

De ce poate reveni

Păduchii de corp apar când oamenii nu își pot schimba și spăla hainele săptămâni la rând: frig, adăposturi aglomerate, lipsa apei calde. Păduchele infectat se înmulțește, iar boala sare de la om la om prin păduchi. Bacteria rezistă și în excrementele uscate ale păduchilor (praf), de aceea scuturatul hainelor infestate e periculos.

Prevenție

• Schimbă lenjeria intimă și hainele de pe corp cel puțin o dată pe săptămână; spală-le la 60 °C sau fierbe-le.
• Fără apă caldă: hainele puse într-un sac închis etanș 2 săptămâni (păduchii mor fără hrană), sau călcate cu fierul încins pe cusături.
• Verifică cusăturile hainelor la oricine se scarpină mult.
• Vezi detalii despre păduchi în Păduchi, râie și ploșnițe.

Leptospiroza

Leptospiroza e prezentă în România; cazuri se raportează anual, mai ales vara–toamna, la oameni care lucrează în agricultură, la canale, la cei care curăță după inundații sau înoată în ape stătătoare. După inundații, numărul de cazuri crește în multe țări.

Cine e la risc

• Cei care curăță case, pivnițe și curți după inundații.
• Cei care merg prin apă/noroi cu răni la picioare.
• Cei care manevrează gunoaie, cadavre de animale sau lucrează la canalizare.
• Copiii care se joacă în bălți după inundație.

Prevenție

1. Cizme de cauciuc înalte și mănuși groase de cauciuc la orice curățenie după inundație.
2. Acoperă orice rană cu pansament impermeabil.
3. Nu înota și nu lăsa copiii să se joace în apa de inundație sau în bălți.
4. Spală-te cu apă curată și săpun după contactul cu apa/noroiul.
5. Depozitează alimentele în recipiente închise, ca să nu ajungă șobolanii la ele.
6. Nu atinge cu mâna goală șobolani morți; folosește mănuși sau o pungă întoarsă pe mână.
7. Dacă faci febră, dureri musculare (mai ales la gambe) sau ochi roșii în cele 2–4 săptămâni după contactul cu apa de inundație, spune-i medicului despre această expunere.

Pentru persoanele cu expunere foarte mare, medicul poate decide o profilaxie cu antibiotic — nu o lua singur.

Tetanosul

Sporii tetanici sunt peste tot în sol, praf și gunoi de grajd. Rana nu trebuie să fie mare: o înțepătură cu un cui, o așchie, o zgârietură adâncă cu pământ, o arsură sau o mușcătură pot fi suficiente. Boala nu se transmite de la om la om. În România, INSP a raportat 64 de cazuri de tetanos în ultimii 10 ani (12 în 2024) și 3 decese în această perioadă — majoritatea la persoane nevaccinate sau cu vaccinarea incompletă.

Rănile cu risc de tetanos

• Răni murdare cu pământ, praf, bălegar, salivă.
• Înțepături adânci (cui, sârmă, ghimpe).
• Răni cu țesut zdrobit (în dărâmături), arsuri, degerături.
• Răni netratate peste 6 ore.

Ce faci la o astfel de rană

1. Spală rana abundent cu apă curată și săpun câteva minute; îndepărtează murdăria vizibilă.
2. Dezinfectează pielea din jur, acoperă cu pansament curat.
3. Verifică ultimul rapel antitetanic. Dacă nu ști, sau a trecut mult timp (de regulă peste 5 ani pentru răni murdare), mergi la medicul de familie, CPU sau Urgențe — medicul decide vaccinul și, la nevoie, imunoglobulina antitetanică.
4. Urmărește rana: roșeață care se extinde, puroi, febră = medic.

Rujeola

Rujeola e una dintre cele mai contagioase boli cunoscute: un bolnav poate infecta, în medie, 12–18 persoane nevaccinate. Virusul rămâne în aerul unei camere până la aproximativ 2 ore după ce bolnavul a plecat. România a trecut prin epidemii mari (2016–2020 și din 2023), cu zeci de decese, aproape toate la copii nevaccinați. Vezi cifrele în Vaccinarea.

Cum o recunoști

1. Zilele 1–4: febră care crește, tuse seacă, nas care curge, ochi roșii, lăcrimare, sensibilitate la lumină. Uneori, pete mici albe pe interiorul obrajilor (petele Koplik).
2. Ziua 3–5: erupție roșie, mai întâi după urechi și pe față, apoi coboară pe trunchi și membre; febra e de obicei cea mai mare atunci.
3. După 5–6 zile de erupție, petele devin maronii și se descuamează.

Ce faci

• Sună medicul de familie înainte de a merge la cabinet (ca să nu infectezi sala de așteptare); medicul anunță DSP-ul.
• Bolnavul stă izolat cel puțin până la 4 zile după apariția erupției.
• Contacții nevaccinați pot primi vaccin în primele 72 de ore sau imunoglobulină (la bebeluși, gravide, imunodeprimați) în primele 6 zile — întreabă medicul urgent.
• Hidratare, antitermic, camera în semiîntuneric dacă îl deranjează lumina.
• OMS recomandă vitamina A la copiii cu rujeolă, în doze stabilite de medic.

Complicațiile — mergi la medic dacă:

respiră greu sau rapid (pneumonie — cea mai frecventă cauză de deces); are dureri de ureche; are diaree severă; devine somnolent, confuz sau are convulsii (encefalită); nu bea lichide.

Alte boli de urmărit după dezastre

Curățenia după inundație: cum eviți leptospiroza și tetanosul

Cele mai multe cazuri de leptospiroză și tetanos după inundații apar nu în timpul apei mari, ci la curățenie: oameni în noroi, cu mâinile goale, cu tăieturi mici pe care nu le observă.

După lucru: duș sau spălare completă, haine puse direct la spălat. Orice tăietură sau înțepătură se spală abundent cu apă curată și săpun și se verifică statusul antitetanic (vezi Vaccinarea).

Tifosul în practică: despăduchierea hainelor

Păduchele de corp trăiește în cusăturile hainelor, nu pe piele. Prevenția tifosului înseamnă, practic, haine curate:

Vezi și Păduchi, râie și ploșnițe.

Când apare un caz de rujeolă în adăpost sau în bloc

1. Bolnavul este separat imediat într-o cameră cu geamul deschis, iar coordonatorul adăpostului și medicul sunt anunțați (rujeola se raportează obligatoriu autorităților de sănătate publică).
2. Se face lista celor care au stat în aceeași încăpere în ultimele zile, mai ales copii, gravide și persoane cu imunitate scăzută.
3. Se verifică statusul vaccinal al tuturor contacților; medicul decide vaccinarea sau alte măsuri pentru cei neprotejați — vaccinul dat în primele aproximativ 72 de ore după expunere poate preveni sau atenua boala.
4. Copiii nevaccinați evită spațiile comune închise în perioada de incubație (până la aproximativ 3 săptămâni), dacă se poate.
5. Spațiul se aerisește bine; virusul rămâne în aer ore după ce bolnavul a plecat.
6. Se urmăresc semnele la contacți: febră, ochi roșii, tuse, apoi erupție.

Alte câteva boli de știut

Scenarii pe anotimpuri

• Iarna, adăpost aglomerat, lipsă de apă caldă: risc de păduchi de corp, tifos (rar, dar istoric real), rujeolă, gripă. Prioritate: haine curate, spălare la cald, vaccinuri verificate, aerisire.
• Primăvara–vara, după inundații: leptospiroză, tetanos, hepatita A, diaree. Prioritate: echipament la curățenie, apă sigură, antitetanic.
• Toamna, curățenia caselor și a anexelor: excremente de rozătoare, praf, răni. Prioritate: umezire înainte de măturat, mănuși, mască FFP2.