Adăposturile publice de protecție civilă: cum le găsești și cum te porți acolo

Când auzi sirena de alarmă aeriană sau primești un mesaj de adăpostire, prima întrebare e „unde?”. Pentru multe familii, răspunsul cel mai bun este un loc din propria clădire (subsolul, holul interior). Dar România are și o rețea de adăposturi publice de protecție civilă și de spații amenajate pentru adăpostire: subsoluri de blocuri construite cu destinație de adăpost, stații de metrou, parcări subterane, subsoluri de clădiri publice. Acest articol explică ce sunt, cum le găsești din timp și cum te porți acolo, ca să nu fie un loc de haos.

Ce înseamnă „adăpost de protecție civilă”

Legea protecției civile (Legea nr. 481/2004, cu modificările ulterioare) și normele de aplicare prevăd adăposturi pentru protecția populației în caz de conflict armat și dezastre. Multe dintre ele au fost construite înainte de 1990, în subsolurile blocurilor, ale fabricilor și ale instituțiilor, cu pereți și planșee groase de beton, uși metalice etanșe și, uneori, instalații de filtrare a aerului. În timp, o parte au fost transformate în boxe, depozite sau spații comerciale. După 2022, autoritățile au reluat inventarierea și verificarea lor și au publicat liste pe județe.

Cum găsești adăposturile din zona ta

1. Caută pe site-ul ISU-ului județului tău lista adăposturilor publice (multe ISU-uri au publicat liste cu adresă și capacitate după 2022).
2. Verifică dacă aplicațiile și platformele oficiale ale DSU/IGSU au o hartă a adăposturilor (în ultimii ani au apărut astfel de instrumente; verifică ce e disponibil acum).
3. Întreabă la asociația de proprietari dacă blocul tău are adăpost de protecție civilă și cine are cheia.
4. Întreabă la primărie (compartimentul de situații de urgență) ce adăposturi sunt în cartierul tău.
5. Mergi fizic, într-o zi liniștită, la cel mai apropiat adăpost: cronometrează drumul, uită-te la intrare, la semne, la program.
6. Notează pe fișa familiei două variante: cel mai apropiat adăpost public și locul bun din propria clădire.

Listele și hărțile se actualizează. Dacă un adăpost din listă e încuiat sau transformat în depozit, semnalează asta la primărie sau la ISU: e exact genul de informație care îi ajută să-l readucă în funcțiune.

Harta adăposturilor din aplicația DSU, pe scurt

Aplicația oficială DSU are o hartă pe care autoritățile marchează treptat adăposturile de protecție civilă. Harta nu e completă peste tot și se actualizează, așa că o folosești ca punct de plecare, nu ca singură sursă.

1. Instalezi aplicația DSU din magazinul oficial al telefonului (atenție la aplicațiile care doar imită numele).
2. Deschizi harta, cauți adăposturile din jurul casei, al grădiniței sau școlii și al serviciului și notezi 2–3 adrese pentru fiecare loc.
3. Verifici pe teren: intrarea, cheia, programul, starea (vezi ce verifici la un adăpost).
4. Faci capturi de ecran și scrii adresele pe hârtie, pe fișa de pe ușă și în rucsacul mic: la alarmă, internetul poate să nu meargă.
5. Dacă găsești un adăpost închis sau folosit ca depozit, anunți în scris primăria sau ISU județean.

Cum recunoști un adăpost

• Semnul internațional al protecției civile: un triunghi echilateral albastru pe fond portocaliu. Îl poți vedea pe uși, pe fațade, pe indicatoare.
• Indicatoare cu „ADĂPOST” și săgeți spre intrare, uneori cu capacitatea (numărul de persoane).
• Uși metalice groase, cu mânere tip pârghie, la intrarea în subsol.
• În stațiile de metrou, personalul și anunțurile sonore vor îndruma publicul.

Ce iei cu tine (dacă ai timp)

Adăpostul public nu e un hotel. Poate nu are apă, toalete funcționale, lumină sau căldură suficientă. Ia rucsacul de adăpost, nu valize:

Regulile de comportament în adăpost

Într-un spațiu aglomerat, cu oameni speriați, câteva reguli fac diferența între un loc suportabil și unul tensionat. Personalul sau responsabilul de adăpost poate stabili reguli proprii; urmează-le.

• Ascultă responsabilul (personal ISU, al primăriei, administratorul clădirii, Metrorex).
• Ocupă puțin spațiu: rucsacul la picioare, copiii lângă tine.
• Nu fuma, nu aprinde flacără (lumânări, arzătoare) – risc de incendiu și aer viciat.
• Păstrează liniștea, mai ales noaptea. Folosește căștile pentru telefon.
• Lasă locurile cele mai bune (departe de intrare, mai calde) pentru bebeluși, gravide, vârstnici, bolnavi.
• Igienă: spală-te pe mâini sau folosește dezinfectant înainte de a mânca; strânge gunoiul în saci.
• Nu deschide ușile exterioare fără acordul responsabilului, mai ales dacă e vorba de fallout sau nor toxic.
• Nu răspândi zvonuri. Dacă ai un radio, oferă-te să asculți buletinele și să transmiți informațiile verificate.

Cu copii mici în adăpostul public

Zgomotul, lumina slabă și oamenii necunoscuți îi pot speria pe copii. Câteva idei practice:

• Fă-ți un „colț de familie”: pătura pe jos, rucsacii ca un mic perete, lanterna atârnată.
• Păstrează ritualurile: povestea de seară, cântecul de somn, gustarea preferată.
• Explică simplu: „Stăm aici împreună cu vecinii până spun pompierii că putem pleca.”
• Nu lăsa copiii să se plimbe singuri prin adăpost. Pune-le în buzunar un bilet cu numele lor și telefonul tău.
• Bebelușii: alăptarea sau biberonul îi liniștesc; un șal te ajută să ai intimitate.
• Dacă un copil plânge mult, nu te simți vinovat. Majoritatea oamenilor înțeleg. O plimbare scurtă în interiorul adăpostului poate ajuta.

Animalele de companie

Regulile diferă de la un adăpost la altul. În multe spații publice, animalele sunt acceptate doar în cuști de transport sau cu lesă scurtă și botniță, ori deloc. Întreabă din timp. Dacă iei animalul, ia și cușca, hrana, apa, un sac pentru mizerie. Dacă nu poți lua animalul, lasă-l în cea mai protejată cameră a casei, cu apă și hrană din belșug – nu-l lăsa legat afară.

Persoanele cu dizabilități și vârstnicii

Mulți nu pot coborî singuri scări abrupte spre subsoluri. Dacă ai astfel de vecini sau rude, stabilește din timp cine îi ajută și pe ce drum. Pentru persoanele în scaun cu rotile, un adăpost la parter, în centrul unei clădiri solide, sau un loc bun în propria locuință pot fi mai realiste decât un subsol fără lift. Spune-le responsabililor de adăpost despre nevoile speciale (medicație, oxigen, dietă).

Ce faci dacă adăpostul e închis sau plin

1. Nu forța ușa și nu pierde minute întregi în fața ei.
2. Intră în cea mai apropiată clădire solidă: un bloc, o școală, o instituție, un magazin mare.
3. Mergi spre subsol sau spre centrul clădirii, departe de geamuri.
4. Ascultă radioul; caută apoi, dacă e sigur, un alt adăpost.
5. Semnalează ulterior la primărie sau ISU că adăpostul era închis.

Adăpostul din blocul tău: ce poate face asociația de proprietari

Dacă blocul tău are un adăpost de protecție civilă în subsol, el aparține de regulă proprietarilor sau administrării clădirii, care au obligații de întreținere. În practică, multe sunt pline cu vechituri. Ce puteți face împreună:

Adăpostirea pe termen lung (ore, zile)

Greșeli frecvente

• Drumul lung spre un adăpost public îndepărtat, după ce a început pericolul.
• Valize mari, cărucioare voluminoase, lucruri inutile.
• Lipsa apei și a hainelor calde.
• Animale fără cușcă sau lesă, care sperie copiii și creează conflicte.
• Ieșirea din adăpost la primul zvon că „s-a terminat”.
• Telefoanele cu sonorul tare și știrile citite cu voce tare, care cresc panica.

Exercițiu de familie: drumul spre adăpost

1. Alege o zi liniștită și mergi pe jos, cu copiii, până la cel mai apropiat adăpost public.
2. Cronometrează. Notează reperele de pe drum.
3. Uită-te la intrare: e semnalizată? e deschisă? cine are cheia?
4. Întoarce-te acasă pe alt traseu, ca variantă de rezervă.
5. Discutați: în ce situații mergem acolo și în ce situații rămânem în bloc?

Adăpostirea la serviciu, la școală, la grădiniță

O mare parte din zi o petreci departe de casă. Fiecare clădire importantă ar trebui să aibă un plan de adăpostire; întreabă de el.

Dacă la grădiniță nu există un plan clar, propune ajutorul părinților: un set de lanterne, apă, câteva pături, o listă cu telefoanele tuturor părinților. Un mic efort comun schimbă mult.

Iarna și vara în adăpostul public

• Iarna: subsolurile au de obicei 8–15°C. Pentru câteva ore, haine groase și o pătură sunt suficiente; pentru o noapte, ai nevoie de izolație față de podea (un carimat, cartoane, o pătură împăturită) și de căciuli pentru copii.
• Vara: aglomerația încălzește repede aerul și crește umiditatea. Apă din belșug, haine ușoare, evitarea efortului. Atenție la vârstnici și bebeluși.

Întrebări frecvente

Pot să intru cu căruciorul?

Pe scări înguste, un cărucior mare blochează trecerea. Un sistem de purtare (marsupiu, sling) e mult mai practic pentru bebeluș. Lasă căruciorul la intrare doar dacă nu încurcă.

Adăpostul are toaletă?

Multe nu au sau au una singură pentru zeci de oameni. Ia în rucsac câțiva saci, șervețele și, pentru copii, o oliță pliabilă sau saci speciali.

Cât stăm în adăpost la o alarmă aeriană?

Până la semnalul de încetare (sunet continuu de 2 minute) sau până la mesajul oficial. Pot fi minute, pot fi ore. Ieșirea înainte, „că pare liniște”, e o greșeală frecventă.

Ce fac dacă cineva se simte rău în adăpost?

Anunță responsabilul, oferă apă și un loc mai aerisit, sună la 112 dacă e grav. Dacă știi prim ajutor, oferă-te să ajuți.

Lista scurtă pentru ușa de la intrare

Scrie pe o fișă, lipită pe interiorul ușii: adresa celui mai apropiat adăpost public, drumul (2–3 repere), timpul de mers, cine are cheia adăpostului din bloc și numărul lui de telefon. În criză, nu vei avea timp să cauți pe internet.