Accidente chimice industriale în România: SEVESO, clor, amoniac

Pentru o familie din România, un accident chimic industrial este mult mai probabil decât unul nuclear. Fabricile de îngrășăminte, combinatele chimice, rafinăriile, stațiile de tratare a apei care folosesc clor, depozitele de amoniac pentru refrigerare, cisternele de pe calea ferată și de pe autostradă – toate transportă sau stochează substanțe periculoase.

Ce este SEVESO

Directiva europeană Seveso III (2012/18/UE), transpusă în România prin Legea nr. 59/2016, se aplică amplasamentelor care stochează cantități mari de substanțe periculoase. Acestea sunt împărțite în:

• Amplasamente de nivel inferior – trebuie să aibă politică de prevenire a accidentelor majore.
• Amplasamente de nivel superior – trebuie să aibă și raport de securitate, plan de urgență internă și, cu ISU, plan de urgență externă. Populația din jur trebuie informată despre riscuri și ce să facă.

În România există aproximativ 300 de amplasamente SEVESO (cifra variază de la an la an, pe măsură ce firmele își schimbă activitatea), răspândite în aproape toate județele; cam jumătate sunt de nivel superior. Inventarul național este ținut de Agenția Națională pentru Protecția Mediului, iar informările pentru public se află la Agenția pentru Protecția Mediului din județ, la ISU și pe site-urile companiilor (informarea publicului este obligatorie pentru nivelul superior).

Substanțele cele mai frecvente

Exemple din România

Fără a enumera toate incidentele, câteva tipuri reprezentative au avut loc în ultimii ani:

• Incendii și explozii la rafinării și depozite petroliere, cu adăpostire recomandată pentru localitățile din jur din cauza fumului.
• Scurgeri de amoniac la instalații frigorifice și fabrici de îngrășăminte, cu muncitori intoxicați.
• Accidente feroviare/rutiere cu cisterne, care au dus la evacuări locale.
• Explozia de la o stație GPL din Crevedia (2023), cu victime – exemplu că nu doar amplasamentele mari sunt periculoase.

Cum vei afla

• RO-ALERT – principalul canal rapid.
• Sirenele din zona amplasamentelor SEVESO (unele au sisteme proprii).
• Radio, TV, pagina ISU.
• Simțurile: miros puternic, înțepător, ochii care ustură, tuse – nu aștepta mesajul oficial, acționează.

Ce faci: decizia „adăpost sau plecare”

Principiul general al protecției civile pentru norii toxici: adăpostirea în interior, cu etanșare, e de obicei mai sigură decât fuga, mai ales dacă norul e deja aproape. Norii toxici trec de obicei în minute sau ore. Evacuarea e recomandată când autoritățile o ordonă, când ești foarte aproape de sursă, sau când riscul e de incendiu/explozie.

1. Dacă ești afară: îndepărtează-te de sursă perpendicular pe direcția vântului (nu în direcția în care bate vântul și nu contra lui spre sursă), spre teren mai înalt.
2. Intră în cea mai apropiată clădire. Închide ușile și ferestrele.
3. Oprește ventilația, aerul condiționat, hota, centrala cu tiraj forțat dacă trage aer din afară.
4. Mergi într-o cameră interioară, la etaj (pentru gazele grele).
5. Etanșează (vezi articolul următor).
6. Ascultă radio/RO-ALERT. Ieși doar la anunțul de încetare.
7. După trecerea norului: aerisește bine casa.

Simptome și prim ajutor

• Ochi: usturime, lăcrimare – clătește cu apă curată din abundență, cel puțin 15 minute, scoate lentilele de contact.
• Piele: scoate hainele contaminate, spală cu multă apă și săpun.
• Respirație: tuse, dificultate în respirație, senzație de sufocare – mută persoana la aer curat (dacă e sigur), poziție semișezândă, sună la 112. Edemul pulmonar după inhalarea unor gaze (clor, amoniac, fosgen) poate apărea și la câteva ore după expunere – orice persoană expusă semnificativ trebuie consultată medical.
• Nu provoca vărsături în caz de ingestie.
• Informații de toxicologie: Centrul de informare toxicologică (de exemplu, de la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca) – prin 112 sau medicul.

Riscurile din casă

Multe intoxicații chimice apar acasă. Nu amesteca:

• Clor de uz casnic (înălbitori) + amoniac/produse cu amoniac → cloramine toxice.
• Clor de uz casnic + acizi (anticalcar, unele detergenți pentru WC) → clor gazos.
• Nu folosi generatoare, grătare sau sobe cu gaz în interior → monoxid de carbon.

Riscul de transport: cisternele

Multe accidente chimice nu au loc în fabrici, ci pe drum și pe calea ferată. Cisternele au plăcuțe portocalii cu numere (codul de pericol sus, numărul ONU al substanței jos) și etichete romboidale de pericol. Nu trebuie să le memorezi; trebuie să știi:

• Dacă vezi o cisternă răsturnată, cu scurgeri, fum sau miros: nu te apropia, nu încerca să salvezi șoferul dacă simți miros/iritație, îndepărtează-te perpendicular pe vânt și sună la 112.
• Comunică operatorului 112 numerele de pe plăcuța portocalie, dacă le poți citi de la distanță sigură (de exemplu, cu zoom-ul camerei) – ajută echipele de intervenție.
• Dacă locuiești lângă o cale ferată sau un drum important, pune în planul familiei și scenariul „nor toxic de la transport”.

Incendiile industriale și fumul

Cel mai frecvent eveniment chimic pentru populație nu e un nor de clor, ci fumul de la un incendiu la un depozit, o fabrică, o rafinărie sau un depozit de deșeuri. Fumul conține particule fine și gaze iritante. Recomandările ISU în astfel de cazuri sunt de obicei: ferestre închise, ventilație oprită, evitarea activităților în aer liber, mai ales pentru copii, vârstnici, persoane cu astm sau boli de inimă. Măștile FFP2/FFP3 reduc inhalarea particulelor dacă trebuie să ieși.

Cine se ocupă

• ISU – intervenția, evacuarea, avertizarea populației.
• Garda Națională de Mediu și APM – controlul amplasamentelor, măsurători de calitate a aerului.
• DSP – recomandări de sănătate publică.
• Operatorul amplasamentului – planul de urgență internă.
• Primăria – informarea locală, punctele de adunare.

Calitatea aerului

Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului publică date de la stații automate (particule, dioxid de sulf, dioxid de azot etc.). În cazul unui incident cu fum, poți urmări evoluția; dar pentru substanțe specifice, autoritățile fac măsurători separate.

Întrebări frecvente

Cât de departe trebuie să fiu de un amplasament SEVESO ca să fiu în siguranță?

Nu există o distanță universală. Zonele de planificare se stabilesc în funcție de substanțe și scenarii, prin rapoartele de securitate și planurile de urgență externă. Informarea publică a amplasamentului și ISU-ul îți pot spune dacă localitatea ta e în zona de planificare.

Ce fac dacă simt miros de clor în bloc, fără niciun anunț?

Poate fi o sursă locală (de exemplu, un vecin care a amestecat produse de curățenie, o piscină). Aerisește, ieși din zona cu miros, și sună la 112 dacă mirosul e puternic sau oamenii au simptome.

Copiii mei au astm. Ce fac în plus?

Ține medicația de criză la îndemână, cu rezervă. La orice incident cu fum sau vapori, copiii cu astm sunt printre primii afectați: rămâi în interior, cu ferestrele închise, și cere ajutor medical la primele semne de agravare.

Zone industriale de știut

Fără a face o listă completă (inventarul oficial se actualizează anual), merită să știi că industria chimică și petrochimică mare este concentrată în câteva zone: Râmnicu Vâlcea, Onești–Borzești, Târgu Mureș, Ploiești–Brazi, Năvodari–Midia, Turnu Măgurele, Slobozia, Făgăraș, Victoria și altele. Pe lângă ele, sute de amplasamente mai mici (depozite de carburanți și GPL, fabrici cu instalații frigorifice pe amoniac, stații de tratare a apei cu clor) se află în aproape fiecare oraș. Dacă locuiești la câțiva kilometri de o astfel de zonă, pregătirea pentru nor toxic este, pentru tine, mai importantă decât pregătirea nucleară.

Ce găsești în informarea publică SEVESO și cum o citești

Scenariu: scurgere de amoniac la o fabrică de lactate din oraș

E o după-amiază de vară. Simți un miros înțepător, „de urină concentrată”, iar ochii încep să lăcrimeze. Copiii se joacă în curtea blocului. Peste câteva minute vine un RO-ALERT: „Emisie de amoniac în zona X. Rămâneți în interior, închideți ferestrele.”

1. Strigi copiii și intrați imediat în bloc, fără să aștepți mesajul (mirosul și ochii iritați sunt deja semnalul).
2. În apartament: închizi ferestrele, oprești aerul condiționat și hota.
3. Mergi cu copiii în camera interioară, pui prosoape ude la ușă.
4. Spălați-vă pe față și pe ochi cu apă din abundență; schimbați hainele dacă au miros puternic.
5. Asculți radioul; nu ieși pe balcon „să vezi”.
6. La încetare: aerisești, iar dacă cineva tușește persistent sau respiră greu, suni la 112.

Scenariu: incendiu la un depozit, fum gros peste cartier

Fumul negru vine spre zona ta. Recomandarea ISU: ferestre închise, evitarea ieșirilor. Ce faci în plus: copiii cu astm au medicația la îndemână; dacă trebuie să ieși, porți FFP2/FFP3 bine potrivită; nu faci sport afară; rufele de pe balcon le aduci în casă după ce trece fumul și le speli. Dacă locuința se umple de fum, te muți temporar la rude într-o zonă neafectată, pe un drum care nu trece prin fum.

Greșeli frecvente

• Ieșirea pe stradă pentru a filma norul sau incendiul.
• Coborârea în subsol la un nor de clor.
• Plecarea cu mașina prin nor.
• Ignorarea simptomelor ușoare la copii: tusea care începe după câteva ore poate fi semn de iritație pulmonară care se agravează.
• Deschiderea ferestrelor imediat ce mirosul pare că a scăzut, înainte de anunțul de încetare.

Întrebări frecvente suplimentare

Cum aflu dacă o fabrică din cartier e SEVESO?

Caută numele firmei împreună cu „SEVESO” sau „informare public”, întreabă la Agenția pentru Protecția Mediului din județ sau la ISU. Firmele de nivel superior sunt obligate să publice informarea; cele de nivel inferior au obligații mai reduse, dar figurează în inventarul național.

Pot cere să particip la exerciții?

Exercițiile pentru planurile de urgență externă se organizează de ISU împreună cu operatorul și cu primăria. Întreabă la primărie când are loc următorul exercițiu și dacă populația poate participa; e cea mai bună cale să afli semnalele și traseele.