Ești offline. Vezi paginile salvate pe acest dispozitiv.
Știri

Sistemul de avertizare în România: sirene, RO-ALERT, aplicația DSU

11 min de citit, capitolul 3 din 30
Cuprins (16 secțiuni)
  1. Componentele sistemului
  2. Semnalele sirenelor
  3. Exercițiile de alarmare
  4. RO-ALERT: cum funcționează
  5. Aplicația DSU
  6. Ce faci în primul minut după alarmă
  7. Dacă ești pe stradă, în mașină sau la magazin
  8. Dacă nu funcționează nimic
  9. Somnul și alarmele de noapte
  10. Rezumat de lipit pe frigider
  11. RO-ALERT: categoriile, pe înțeles
  12. Cum citești un mesaj RO-ALERT
  13. Alarma la dezastre în context de război
  14. Satele și sirenele
  15. Persoanele cu deficiențe de auz
  16. Mituri despre avertizare

În caz de atac aerian, primele secunde contează. Ca să reacționezi corect, trebuie să știi dinainte ce înseamnă fiecare sunet al sirenei, ce tipuri de mesaje RO-ALERT există, cum le activezi pe telefon și ce faci în primul minut. Acest articol îți explică sistemul de avertizare din România, așa cum este descris public de IGSU/DSU.

Componentele sistemului

  • Sirenele electrice și electronice, administrate de IGSU, ISU-urile județene și autoritățile locale. Funcționează și fără telefon, dar se aud prost în interiorul clădirilor izolate fonic și pot să nu funcționeze toate (presa a relatat, de exemplu, că în București nu toate cele câteva sute de sirene erau funcționale).
  • RO-ALERT – mesaje transmise prin tehnologia cell broadcast către toate telefoanele dintr-o zonă, fără să fie nevoie de număr de telefon sau aplicație.
  • Aplicația DSU – știri oficiale, alerte, ghiduri, hartă cu instituții de urgență și adăposturi de protecție civilă, apel la 112.
  • Radio și televiziune – posturile publice transmit comunicatele oficiale; radioul FM pe baterii e cel mai rezistent canal în pană de curent.

Semnalele sirenelor

0 s20 s40 s60 s80 s100 s120 sfiecare semnal durează aproximativ 2 minuteAlarmă aeriană15 × 4 s, pauze 4 s→ adăpost IMEDIATPrealarmă aeriană3 × 32 s, pauze 12 s→ pregătește-te, mergi spre adăpostAlarmă la dezastre5 × 16 s, pauze 10 s→ intră, ascultă radio / RO-ALERTÎncetarea alarmeisunet continuu→ pericolul a trecut; urmezi instrucțiunile
Semnalele sirenelor în România, pe o axă de timp de aproximativ 2 minute.

În România există patru semnale standard. Le găsești descrise în comunicatele IGSU de la exercițiile de alarmare publică:

SemnalCum sunăCe înseamnă
Alarmă aeriană15 sunete scurte a câte 4 secunde, cu pauze de 4 secunde între ele (aproximativ 2 minute)Atac aerian iminent. Te adăpostești imediat.
Prealarmă aeriană3 sunete lungi a câte 32 de secunde, cu pauze de 12 secundeAtac aerian probabil. Te pregătești și te îndrepți spre adăpost.
Alarmă la dezastre5 sunete a câte 16 secunde, cu pauze de 10 secundePericol iminent: inundație, accident chimic, nuclear sau radiologic, căderi de obiecte din atmosferă etc.
Încetarea alarmeiUn sunet continuu, de aceeași intensitate, timp de 2 minutePericolul a trecut. Ieși doar după ce verifici informațiile oficiale.
Tiparul semnalelor (schematic) Alarmă aeriană: 15 × (4 s sunet, 4 s pauză) … (15 impulsuri) Prealarmă aeriană: 3 × (32 s sunet, 12 s pauză) Alarmă la dezastre: 5 × (16 s sunet, 10 s pauză) Încetarea alarmei: sunet continuu 2 minute
Cum le ții minte: „scurt și des = fugi acum” (alarmă aeriană); „lung, de trei ori = pregătește-te” (prealarmă); „mediu, de cinci ori = dezastru, ascultă instrucțiunile”; „continuu = s-a terminat”.

Exercițiile de alarmare

IGSU organizează periodic exerciții de alarmare publică, de obicei miercurea, între orele 10:00 și 11:00, anunțate dinainte prin comunicate și presă (populara „miercurea alarmelor”). În 2026, exercițiul național programat pentru 4 martie a fost amânat de DSU după o reevaluare a contextului. Concluzia practică: nu presupune niciodată că o sirenă e „doar un test” dacă nu ai văzut anunțul oficial pentru ziua și ora respectivă. Când auzi o sirenă neanunțată, verifici imediat RO-ALERT, aplicația DSU, radioul.

Exercițiile sunt și un bun prilej să-ți pregătești copiii: le spui dinainte „miercuri o să sune o sirenă, e o repetiție, hai să facem și noi exercițiul nostru” și mergeți împreună în camera sigură. Așa sunetul devine familiar, nu terifiant.

RO-ALERT: cum funcționează

RO-ALERT folosește cell broadcast: operatorii de telefonie difuzează un mesaj către toate telefoanele conectate la antenele dintr-o zonă. Nu ai nevoie de abonare, de internet sau de aplicație. Mesajul apare pe ecran cu un sunet puternic, chiar dacă telefonul e pe silențios (în funcție de model și setări).

Tipuri de mesaje

Sistemul folosește mai multe categorii de alerte (de exemplu, alertă extremă și alertă severă, plus mesaje de exercițiu sau informare). Denumirile exacte afișate depind de telefon. Pe unele modele, categoriile mai puțin grave pot fi dezactivate de utilizator – nu le dezactiva.

Cum verifici setările

  • Android: Setări → Siguranță și urgențe (sau Notificări) → Alerte de urgență wireless. Activează toate categoriile.
  • iPhone: Setări → Notificări → la final, secțiunea „Alerte guvernamentale” – activează alertele de urgență și cele de siguranță publică.
  • Telefoanele foarte vechi sau cumpărate din afara UE pot să nu afișeze corect mesajele. Testează la un exercițiu oficial.

Exemple reale de mesaje

Din 2023, locuitorii din nordul județului Tulcea au primit mai multe alerte RO-ALERT legate de atacuri cu drone în Ucraina, la granița cu România: mesaje despre posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian și recomandări de adăpostire. Un mesaj din martie 2026 spunea, în esență: în lipsa unui adăpost, rămâneți în interiorul casei, departe de geamuri și pereți exteriori; durata estimată a alertei: 90 de minute. Reține structura: ce s-a întâmplat – ce faci – cât durează.

Aplicația DSU

Aplicația oficială a Departamentului pentru Situații de Urgență (gratuită, Android și iOS) are, după actualizarea din 2023 și extinderile ulterioare:

  • știri și alerte oficiale de la DSU și instituțiile subordonate;
  • hartă interactivă cu unități de primiri urgențe, ISU, alte instituții și adăposturi de protecție civilă, cu distanța până la ele și buton de navigare;
  • apel direct la 112 și posibilitatea de a raporta o situație;
  • ghiduri „ce faci înainte, în timpul și după” (cutremur, accident nuclear, furtună, prim ajutor) cu clipuri video;
  • legătura cu platforma „Fii pregătit” a DSU.

În martie 2026, șeful DSU a declarat public că pe hartă vor fi adăugate și spațiile subterane identificate suplimentar – parcări subterane și stații de metrou – pe măsură ce județele le raportează.

Ce faci în primul minut după alarmă

  1. Te oprești din ce faci. Nu cauți confirmare pe rețele sociale – reacționezi întâi, verifici apoi.
  2. Iei copiii (copilul mic în brațe, cel mare de mână), telefoanele și rucsacul mic de adăpost.
  3. Mergi spre adăpostul planificat: subsolul blocului / adăpostul public dacă ajungi în câteva minute; altfel, camera sigură din casă.
  4. Pe scări, nu cu liftul. Închizi ușa apartamentului, nu o încui cu mai multe chei dacă ai nevoie de acces rapid.
  5. În adăpost: te așezi departe de intrare și de geamuri, pe podea sau pe bancă, cu copiii între tine și perete.
  6. Abia acum verifici RO-ALERT, aplicația DSU, radioul. Rămâi până la încetarea alarmei sau anunțul oficial.
Nu ieși să te uiți la cer și nu filma. În Ucraina, o parte importantă a răniților în atacuri aeriene au fost loviți de schije, resturi de drone interceptate și sticlă. Balconul și fereastra sunt cele mai periculoase locuri în timpul unei alarme.

Dacă ești pe stradă, în mașină sau la magazin

Unde eștiCe faci
Pe stradăIntri în cea mai apropiată clădire solidă, la subsol sau pe un hol interior; stația de metrou e o opțiune bună. Dacă nu ai unde, te întinzi într-un șanț sau lângă un zid solid, protejându-ți capul.
În mașinăOprești în siguranță, nu sub pod dacă e trafic mare, și cauți o clădire. Mașina nu protejează de schije.
În magazin/mallUrmezi personalul spre zonele interioare sau parcarea subterană; departe de vitrine.
La grădiniță/școalăCopiii sunt duși în spațiul de adăpost al unității. Nu te repezi să-i iei în timpul alarmei – ajungi după încetare.
În trenUrmezi instrucțiunile personalului. Te întinzi pe podea, departe de geamuri, dacă trenul oprește în câmp.

Dacă nu funcționează nimic

În cazul unei căderi de curent și a rețelelor mobile, singurele semnale pot fi sirenele și radioul. De aceea:

Somnul și alarmele de noapte

Majoritatea atacurilor cu drone documentate în Ucraina au avut loc noaptea și dimineața devreme. Dacă dormi adânc, poți să nu auzi sirena. Soluții: telefonul cu volumul alertelor la maxim, lângă pat (nu în altă cameră); un adult „de gardă” pe rând în nopțile cu risc mare; copiii dormind deja în camera sigură, ca să nu trebuiască mutați.

Rezumat de lipit pe frigider

ALARMĂ AERIANĂ (scurt, des) → adăpost ACUM.
PREALARMĂ (lung ×3) → pregătește-te, mergi spre adăpost.
DEZASTRE (mediu ×5) → ascultă radio/RO-ALERT, urmează instrucțiunile.
ÎNCETARE (continuu 2 min) → ieși cu prudență, verifică informațiile.
Urgență: 112. Aplicația DSU. Radio FM.

RO-ALERT: categoriile, pe înțeles

RO-ALERT folosește standardul european de alertare prin rețeaua mobilă. Telefoanele afișează mesajele în mai multe categorii, iar denumirile diferă de la un producător la altul. Pe majoritatea telefoanelor vei vedea ceva de felul acesta:

Ce scrie pe telefon (variază)Când se folosește, în generalPoți să o oprești?
Alertă națională / prezidențialăSituații de nivel naționalDe obicei nu
Alertă extremăPericol grav și iminent pentru viață (de exemplu, adăpostire imediată)Pe unele telefoane da – nu o opri
Alertă severăPericol important (fenomene meteo periculoase, inundații, incendii)Pe unele telefoane da – nu o opri
Alertă de tip copil dispărut / AMBER (unde există)Răpiri sau dispariții de minoriDa
Alertă de test / exercițiuTeste ale sistemuluiAdesea ascunsă implicit

Lista exactă a categoriilor folosite în România și denumirile lor oficiale se găsesc pe site-ul RO-ALERT administrat de STS și DSU – nu am putut-o reconfirma online la redactarea acestei ediții. Practic contează un singur lucru: toate comutatoarele din meniul alertelor de urgență trebuie să fie pornite.

Unde găsești setările, pe mărci

  • Samsung: Setări → Siguranță și urgență → Alerte de urgență wireless (uneori în Notificări → Setări avansate).
  • Xiaomi / Redmi: Setări → Parole și securitate (sau Siguranță și urgență) → Alerte de urgență wireless.
  • Motorola, Nokia, Google Pixel: Setări → Notificări → Alerte de urgență wireless.
  • iPhone: Setări → Notificări → derulezi până jos → Alerte guvernamentale.

Dacă nu găsești meniul, folosește căutarea din Setări și scrie „urgență”. Fă asta acum și pe telefoanele bunicilor: ei au cel mai des alertele oprite, uneori de un nepot care s-a enervat de sunet.

Cum citești un mesaj RO-ALERT

Mesajele sunt scurte și au, de regulă, aceeași structură. Exersează pe un exemplu imaginar:

„ALERTĂ EXTREMĂ. Risc de cădere de obiecte din spațiul aerian în zona localităților X și Y. Adăpostiți-vă în subsoluri sau în interiorul locuinței, departe de ferestre. Durata estimată: 60 de minute.”
Partea mesajuluiCe faci cu ea
Nivelul (extremă, severă)Extremă = acționezi imediat, fără să citești mai departe de prima frază
ZonaDacă ești în zonă sau aproape, aplici; dacă ai rude acolo, le suni după ce te-ai adăpostit
Acțiunea cerutăAceasta este instrucțiunea care contează, chiar dacă diferă de ce ai citit în carte
DurataÎți spune cât timp să stai; nu ieși înainte fără mesaj de încetare sau informare oficială

Alarma la dezastre în context de război

ACCIDENT CHIMIC(nor de gaz)Gazele grele se adună jos →URCI la etaj și etanșeziRADIAȚII (fallout)(praf pe acoperiș și sol)Departe de acoperiș și de sol →COBORI: subsol sau centru
De ce la chimic urci, iar la radiații cobori: gazele grele se adună jos; praful radioactiv stă pe acoperiș și pe sol.

Semnalul de dezastre (5 sunete de câte 16 secunde) nu înseamnă atac aerian, dar poate apărea ca efect al războiului: o lovitură la o fabrică chimică, la o rafinărie sau la un depozit poate produce un nor toxic. Atunci instrucțiunea poate fi opusă celei de la alarma aeriană: în loc să cobori în subsol, ți se poate cere să rămâi la etaj, cu geamurile închise și etanșate, pentru că unele gaze grele se adună jos. De aceea la semnalul de dezastre nu acționezi din reflex, ci asculți instrucțiunea (RO-ALERT, radio). Detalii în loviturile asupra obiectivelor industriale.

Satele și sirenele

În multe comune, sirenele sunt puține sau vechi, iar în cătunele izolate pot să nu se audă deloc. Dacă locuiești la țară:

  • Întreabă la primărie unde sunt sirenele și dacă se aud pe strada ta. Ascultă la următorul exercițiu anunțat.
  • Telefonul și radioul devin principalele canale. Ai un radio pe baterii în bucătărie, unde stai cel mai mult.
  • Vorbește cu vecinii: în multe sate, oamenii se anunță reciproc prin telefon sau bătând la poartă. Fă o listă cu 3–4 vecini pe care îi anunți tu.
  • Clopotele bisericii au fost folosite istoric ca semnal de pericol; dacă preotul sau primăria au un astfel de acord local, află care e semnalul.

Persoanele cu deficiențe de auz

Sirena nu ajută o persoană surdă sau cu auz slab. RO-ALERT, cu vibrația și ecranul telefonului, devine canalul principal. Pentru noapte: telefonul pe pernă sau un ceas cu vibrație conectat la telefon, plus înțelegerea cu un vecin care bate la ușă. Pentru copiii cu implant cohlear sau proteză auditivă, ține baterii de rezervă în rucsacul de adăpost.

Mituri despre avertizare

MitRealitate
„Dacă e ceva grav, mă sună cineva.”Nu te sună nimeni. Primești o alertă pe telefon sau auzi sirena – atât.
„Pe silențios nu primesc RO-ALERT.”Pe majoritatea telefoanelor alertele extreme sună și pe silențios, dar depinde de model. Testează la un exercițiu.
„Telefonul în modul avion primește alerta.”Nu. Fără conexiune la rețeaua mobilă nu primești nimic.
„Dacă n-a sunat sirena, nu e nimic.”Sirenele pot lipsi sau nu se aud; RO-ALERT poate fi singurul semnal.
„Aplicațiile străine de alertă sunt mai rapide.”Pot fi false, pot colecta date sau pot fi gândite pentru altă țară. Folosește doar canalele oficiale românești.
📝 Notițele mele la acest capitol

Vezi și