Școala de acasă: hârtie, cerneală, tablă de scris, caiete

Dacă școlile și grădinițele se închid luni de zile, învățatul continuă acasă. Un copil care învață să scrie și să socotească în timpul crizei va avea o întoarcere mult mai ușoară la școală. Problema practică: caietele, creioanele și hârtia se termină. Capitolul acesta te învață să faci hârtie reciclată, cerneală, cretă și o tablă de scris, și să legi caiete. Despre rutina zilnică și sprijinul emoțional al copiilor: Copiii mici în criză.

Pregătirea dinainte (cât încă poți)

Tabla de scris: cel mai economic „caiet”

O tablă pe care scrii și ștergi de sute de ori economisește enorm de multă hârtie. Variante:

• Tabla de lemn vopsită: o placă de placaj sau PFL (50 × 70 cm), șlefuită, vopsită mat, cu 2–3 straturi de vopsea pentru tablă (cumpărată) sau de vopsea mată închisă la culoare amestecată cu puțin chit de rosturi fin sau praf de piatră, ca suprafața să „prindă” creta. Lasă să se usuce bine, apoi „pregătește” tabla frecând-o toată cu cretă culcată și ștergând-o.
• Plăcuța de ardezie (în multe case vechi sau la acoperișuri vechi): o ardezie netedă, curățată, cu margini șlefuite, e tăblița clasică a școlarilor de altădată.
• Tava cu nisip sau mălai: pentru preșcolari, literele trasate cu degetul în nisip fin sau mălai, într-o tavă. Se șterge scuturând. Excelent pentru 3–6 ani.
• Folia de plastic peste o fișă: o fișă cu litere de copiat pusă în folie, peste care se scrie cu un marker care se șterge (sau cu cărbune moale).

Creta de casă

Creta se poate face din ipsos de construcții (gips) și apă: aproximativ 3 părți ipsos la 2 părți apă, amestecate rapid și turnate în tuburi de carton (căptușite cu hârtie de copt) sau în forme de silicon. Colorant alimentar pentru culori. Se întărește în câteva ore, se usucă 1–2 zile. Fă-o afară sau în spațiu aerisit, cu mască (praful de ipsos irită plămânii), și nu turna resturile în chiuvetă (înfundă scurgerea). Copiii nu manipulează ipsosul uscat. Bucățile naturale de calcar moale scriu și ele.

Hârtia reciclată, pas cu pas

Din ziare, hârtie de imprimantă folosită, plicuri, carton subțire, faci foi groase, bune pentru desen, scris cu creionul și caiete de exerciții. Hârtia lucioasă (reviste) dă rezultate slabe.

Ce îți trebuie

• Rama cu sită: o ramă de lemn (de exemplu de tablou, 20 × 30 cm) cu plasă de țânțari întinsă și capsată pe ea; opțional o a doua ramă fără plasă, de aceeași mărime, care stă deasupra (dă marginile foii);
• un lighean mai mare decât rama;
• cârpe de bumbac netede (bucăți de cearșaf), mai mari decât foaia;
• un mixer vertical sau, fără curent, un mojar, o găleată și un băț cu capăt lat pentru pisat;
• două scânduri și greutăți pentru presat.

1. Rupe hârtia în bucăți mici (2–3 cm) și înmoaie-le în apă o noapte.
2. Transformă-le în pastă: cu mixerul, câteva secunde, în multă apă; manual, pisezi și frămânți până nu se mai văd bucăți (durează, dar copiii mari pot ajuta).
3. Toarnă pasta în ligheanul cu apă: cam 1 parte pastă la 3–4 părți apă. Amestecă.
4. Scufundă rama cu sita în jos (rama goală deasupra), oblic, adu-o orizontală sub apă și ridic-o drept, încet. Pe sită rămâne un strat uniform de pastă. Las-o să se scurgă un minut.
5. Ridică rama goală. Întoarce sita cu pasta în jos pe o cârpă umedă întinsă pe o scândură și apasă cu un burete prin plasă ca să absoarbă apa. Ridică ușor sita: foaia rămâne pe cârpă.
6. Acoperă cu altă cârpă și repetă – faci un teanc de foi și cârpe.
7. Pune a doua scândură deasupra și presează cu greutăți (sau stai pe ea) câteva ore.
8. Desprinde cârpele cu foile și usucă-le întinse, la aer, sau lipite de un geam (iese o față netedă). Când sunt uscate, desprinde foile.

Pentru o hârtie pe care se poate scrie cu cerneală fără să se întindă, adaugă în pastă puțină cocă de amidon (o lingură de amidon fiert în apă la un lighean) – „încleierea”.

Cerneala de casă

Cerneala de funingine

Cerneala neagră clasică: funingine (negru de fum) amestecată cu un liant. Funinginea se strânge ținând o farfurie sau o lingură de metal deasupra flăcării unei lumânări sau a unui opaiț (vezi lumânările), apoi răzuind-o. Ca liant: gumă arabică (dacă ai), albuș de ou bătut și lăsat să se lichefieze, sau puțin miere, plus câteva picături de apă. Se freacă bine cu o linguriță pe o farfurie până devine fluidă și uniformă. Merge cu pensula fină sau cu peniță.

Cerneala din cărbune

Cărbunele de lemn (vezi cărbunele) pisat foarte fin, cernut printr-o cârpă deasă, amestecat cu liantul de mai sus. Mai granulos, mai bun pentru pictură decât pentru scris.

Cernelurile vegetale

Fructele închise la culoare (afine, mure, soc negru copt, coji de nucă verde fierte), fierte puțin, strecurate și cu un vârf de sare, dau cerneluri colorate, care se decolorează în timp. Cojile de nucă verde pătează pielea și hainele pentru zile. Folosește doar fructe pe care le cunoști sigur – nu experimenta cu fructe sălbatice necunoscute în casă cu copii mici.

Penițele

O pană mare de gâscă sau o trestie, tăiată oblic cu un cuțit foarte ascuțit, cu o mică fantă în vârf, a fost peniță secole întregi. Un băț de bambus tăiat la fel merge pentru litere mari. Copiii de 6–9 ani pot scrie cu ele, și e o lecție de istorie pe deasupra. Lamele și cuțitul se mânuiesc de adult.

Legarea caietelor

1. Adună 8–12 foi (reciclate sau foi vechi scrise pe o față), împăturite la mijloc, una în alta.
2. Adaugă o copertă: un carton subțire (de la o cutie de cereale) împăturit peste ele.
3. Fă 3 găuri pe linia de îndoire cu un ac gros sau o sulă: la mijloc și la 2–3 cm de capete.
4. Cu ață groasă: intră prin gaura din mijloc din interior, ieși, intră pe gaura de sus, revii pe dinafară până jos, intră pe gaura de jos, ieși prin cea din mijloc.
5. Leagă capetele în interior, în jurul firului lung, cu un nod dublu.

E cusătura clasică de broșură, în 3 găuri. Copiii de 7–8 ani o pot face singuri cu un ac bont, după ce adultul a făcut găurile. Pentru caiete groase, mai multe broșuri se cos împreună pe un cotor de pânză lipit cu cocă.

Cum organizezi școala de acasă

Folosește meșteșugurile ca materie: la săpun (fără sodă, doar privind de la distanță) – cântărit și proporții; la uscătorul solar – temperatură; la coșuri – număr par și impar; la ascuțit – unghiuri; la grădină – calendar. Un jurnal al crizei, scris sau desenat de copil zilnic, e exercițiu de scris și ajută emoțional.

Unde e posibil, păstrează legătura cu școala (lecții prin radio, televiziune, telefon, fișe trimise de învățători). Instituțiile de învățământ și autoritățile au, de obicei, un plan pentru continuarea învățării în situații de urgență – urmează-le instrucțiunile.