Seceta și lipsa apei

Seceta în România

Seceta e mai puțin spectaculoasă decât o inundație, dar poate afecta o familie luni de zile: fântâni care seacă, restricții de apă în localități, recolte pierdute, prețuri mai mari la alimente și risc mare de incendii de vegetație. Sudul și estul țării (Câmpia Română, Dobrogea, sudul Moldovei) sunt cele mai expuse. Precipitațiile scad dinspre vest spre est: de exemplu, aproximativ 640 mm pe an la București, aproximativ 430 mm la Constanța și doar în jur de 240 mm la Sulina, comparativ cu peste 1.000 mm în unele zone montane.

În verile caniculare, multe localități au primit apă cu cisterna, iar ISU și primăriile au organizat transporturi de apă potabilă, apă menajeră și apă pentru animale. În timpul unui val de căldură raportat de IGSU, autoritățile locale au efectuat zeci de misiuni de transport de apă într-o singură zi.

Tipuri de secetă

Cât apă îți trebuie

Standardele umanitare internaționale (proiectul Sphere) consideră că minimul pentru supraviețuire este de aproximativ 2,5–3 litri pe zi de persoană pentru băut și mâncare, iar o cantitate de bază de aproximativ 15 litri pe zi de persoană acoperă și gătitul și igiena minimă. Recomandarea uzuală pentru rezervele de urgență ale familiei este de minim 4 litri pe persoană pe zi.

Consumul obișnuit într-o locuință modernă este, aproximativ, de ordinul a 100 de litri pe zi de persoană sau mai mult. O familie de 4 care se reduce la 15 litri pe persoană pe zi are nevoie de 60 de litri pe zi, adică 420 de litri pe săptămână.

Rezerva de apă potabilă

Economisirea apei în casă

Când apa e oprită sau rationalizată

• Umple cada și bidoanele când știi că urmează o întrerupere (apa din cadă e pentru WC și spălat, nu de băut).
• Igiena minimă: spălare pe porțiuni cu un lighean și burete, servețele umede pentru copii.
• WC: tragi apa doar la nevoie, cu o găleată de apă gri.
• Vasele: farfurii acoperite cu folie sau vase de unică folosință pentru câteva zile.
• Mâinile: gel dezinfectant cu alcool între spălări.

Fântâna care scade

• Urmărește nivelul apei (o sfoară cu greutate și marcaje).
• Când scade mult, apa poate deveni tulbure și de calitate mai slabă; analiza la DSP e o idee bună.
• Nu adânci singur fântâna; e periculos (surpări, gaze). Apelează la fântânari.
• Prioritatea apei din fântână: băut și gătit (după fierbere sau dacă analiza e bună), apoi igienă, animale, abia apoi grădină.

Colectarea apei de ploaie

Apa de ploaie colectată de pe acoperiș e excelentă pentru grădină, WC și spălat, dar nu e potabilă fără tratare (conține praf, excremente de păsări, particule de pe acoperiș).

• Un butoi sau un rezervor IBC (1.000 de litri) conectat la burlan, cu capac și sită.
• Calcul orientativ: 1 mm de ploaie pe 1 m² de acoperiș dă aproximativ 1 litru de apă. Un acoperiș de 100 m² la o ploaie de 10 mm adună aproximativ 1.000 de litri (minus pierderile).
• Butoiul acoperit (țânțari, copii). Copiii mici se pot îneca în câțiva centimetri de apă: capacul trebuie să fie fix.

Grădina pe secetă

• Udă dimineața devreme sau seara, la rădăcină, nu pe frunze.
• Mulcire: paie, iarbă cosită, frunze uscate în jurul plantelor reduc evaporarea mult.
• Irigare prin picurare (furtun perforat).
• Prioritizează: legumele care te hrănesc, pomii tineri; gazonul poate aștepta, se reface.
• Soiuri rezistente la secetă și semănat mai devreme primăvara.

Animalele din gospodărie pe secetă

• Animalele mari beau mult: o vacă poate avea nevoie de zeci de litri de apă pe zi, mai mult pe căldură. Planifică sursa de apă pentru ele separat de apa familiei.
• Adăpătorile se curăță des; apa stătută la soare se alterează.
• Furajele se cumpără din timp dacă pășunea s-a uscat; prețurile cresc în anii secetoși.
• Primăria și ISU pot organiza transporturi de apă și pentru animale în zonele afectate; întreabă.

Când apa de la rețea devine suspectă

În perioadele de secetă, unele surse de apă își schimbă calitatea, iar operatorii pot emite avize de „fierbere a apei” sau de nefolosire pentru băut. Urmărește anunțurile operatorului și ale DSP. Dacă apa are miros, culoare sau gust neobișnuite, folosește apă îmbuteliată pentru băut și pentru copii până la clarificare.

Seceta și incendiile

Seceta transformă iarba, miriștile și pădurile în combustibil. Pe secetă, orice scânteie e periculoasă. Vezi capitolul despre incendiile de vegetație.

Restricțiile de apă: cum arată și ce faci

În verile secetoase, mai multe localități din România au introdus în ultimii ani programe de furnizare a apei (apă doar la anumite ore), interdicții de udare a grădinilor cu apă din rețea sau de spălare a mașinilor. De obicei, primele afectate sunt localitățile alimentate din surse mici (izvoare, puțuri) și etajele superioare ale blocurilor, unde presiunea scade. Ce poți face:

• Află de la operatorul de apă sau de la primărie care e programul și unde se anunță modificările.
• Umple vase și bidoane curate în orele cu apă, pentru gătit, igienă și WC.
• Ai în casă cel puțin 3 zile de apă de băut îmbuteliată pentru toată familia.
• La bloc, la etajele superioare: un bidon de 20 de litri cu robinet pentru bucătărie și o găleată pentru WC fac diferența.
• Respectă restricțiile: udatul grădinii cu apa rețelei în timpul restricțiilor lasă vecinii din capătul rețelei fără apă de băut și poate fi sancționat.

Pentru stocarea, tratarea și filtrarea apei pe termen lung, vezi cartea Apa.

Planul de apă al unei case la țară

Igiena familiei cu 10 litri de persoană pe zi

Dacă ai apă puțină, câteva obiceiuri te ajută să rămâi curat fără să o risipești:

• Spălatul mâinilor: un vas cu robinet (canistră de 5–10 l cu robinet) sau „robinetul din sticlă” (o sticlă cu o gaură mică în capac, atârnată) folosesc mult mai puțină apă decât chiuveta.
• Spălatul pe corp: un lighean cu 3–5 litri de apă călduță și o cârpă; copiii mici se spală în lighean, nu în cadă.
• Vasele: le ștergi întâi cu hârtie, apoi un lighean pentru spălat, unul pentru clătit; apa de clătit devine apa de spălat de data viitoare.
• WC-ul: tragi apa doar când e necesar sau torni o găleată de apă gri.
• Gel dezinfectant pentru mâini între spălări.
• Scutecele textile consumă multă apă; în perioadele cu restricții, scutecele de unică folosință pot fi o alegere mai practică.

Valorile sunt orientative și depind de instalație; ele arată unde se economisește cel mai mult: dușurile scurte, ligheanul și WC-ul.

Grădina pe secetă: ce merită salvat

Când apa e puțină, prioritizează. O ordine practică:

1. Răsadurile tinere și legumele care dau recolta în săptămânile următoare (roșii, ardei, fasole) – udare la rădăcină, dimineața devreme sau seara.
2. Pomii tineri, plantați în ultimii 1–3 ani – o udare abundentă pe săptămână e mai bună decât câte puțin zilnic.
3. Pomii bătrâni – rezistă de obicei singuri; ajută mulciul.
4. Gazonul – îl lași să se îngălbenească; își revine la ploi.

Mulciul (paie, iarbă cosită uscată, frunze, rumeguș vechi) pus în strat de 5–10 cm reduce mult evaporarea. Udarea prin picurare, cu un furtun găurit sau cu sticle de plastic înfipte cu gâtul în jos lângă plante, duce apa direct la rădăcină. Nu uda la prânz: o mare parte din apă se evaporă.

Seceta și sănătatea

• Fântânile cu nivel scăzut concentrează impuritățile; analiza apei e mai importantă în verile secetoase.
• Nitrații din fântânile de la țară, mai ales în zonele cu agricultură intensă sau lângă grajduri, sunt periculoși pentru sugari. Nu prepara laptele praf cu apă de fântână neanalizată. Fierberea nu elimină nitrații, ci îi concentrează.
• Praful din perioadele secetoase agravează astmul și alergiile; geamurile închise în zilele cu vânt și praf.
• Căldura și seceta vin adesea împreună: vezi capitolul despre caniculă.

Exemplu: familia de la bloc într-o vară cu program de apă

Operatorul anunță apă doar între 5–9 și 18–23, din cauza secetei. Familia de patru, de la etajul 8, se organizează așa: seara umplu cada pe jumătate (apă pentru WC și spălat), două bidoane de 10 litri pentru gătit și o canistră cu robinet pentru mâini. Dimineața fac dușuri scurte, pe rând. Copiii se spală seara în lighean, „ca la bunica”, transformat în joc. Apa de băut e îmbuteliată, cumpărată pe două săptămâni. În trei săptămâni de restricții nu au rămas niciodată fără apă, dar au învățat să consume aproape jumătate față de obicei.

Greșeli frecvente pe secetă

• Stocarea apei în recipiente nepotrivite: bidoane care au avut chimicale, butoaie fără capac (țânțari, frunze, animale căzute). Pentru apa de băut, recipiente alimentare, curate, închise.
• Adâncirea fântânii pe cont propriu: coborârea în fântână e periculoasă (gaze, lipsă de oxigen, surpări). Se face doar de oameni specializați, cu echipament.
• Udatul la prânz, cu aspersorul: apa se evaporă înainte să ajungă la rădăcini.