Incendiul în locuință: cauze și prevenție

Cât de des arde o casă în România

Incendiul de locuință este cel mai probabil dezastru pe care îl va trăi o familie din România. Conform datelor IGSU, în primele opt luni ale anului 2026 au avut loc 4.732 de incendii de locuință, soldate cu 127 de decese și 463 de răniți. În aceeași perioadă a lui 2025 fuseseră 4.710 incendii și 122 de decese. Asta înseamnă, în medie, aproape 20 de case care iau foc în fiecare zi și o persoană care moare la fiecare două zile.

Principalele cauze

Datele IGSU arată că aproape toate incendiile au aceleași câteva cauze, iar acestea se pot preveni.

Dintre cele 4.732 de incendii, cele trei cauze principale de mai sus însumează aproximativ 3.700, adică peste trei sferturi. Restul includ focul deschis lăsat nesupravegheat, țigările, lumânările, copiii care se joacă cu focul, aparatele de gătit, scânteile și arderea gunoaielor lângă casă.

Coșul de fum: cauza numărul unu

Coșurile și burlanele sunt pe primul loc an de an. Funinginea și gudronul se depun pe pereții coșului. Când se aprind, ard la temperaturi foarte mari și pot crăpa coșul, iar flăcările ajung în pod, la grinzi și la acoperiș. Problema e mai mare la casele cu acoperiș din lemn, cu coș care trece prin pod fără izolație termică.

Cum previi

Instalația electrică

Casele vechi au instalații din aluminiu, cu secțiuni mici, făcute pentru un bec și un radio. Azi, aceleași fire alimentează aer condiționat, cuptor cu microunde, fierbător, uscător de păr și încărcătoare. Firele se încălzesc, izolația se degradează, iar conexiunile slăbite fac scântei.

Sistemele de încălzire

• Sobele de teracotă și metal: fără crăpături; tablă metalică pe pardoseală în fața ușiței (cel puțin 50 cm); nu lăsa ușița deschisă; nu usca haine pe sobă.
• Radiatoarele electrice: la cel puțin 1 m de perdele, pat, mobilă; nu le folosi pentru uscat haine; nu le lăsa pornite când pleci.
• Aerotermele și radiatoarele cu gaz: doar cele aprobate pentru interior, cu senzor de oxigen; aerisire.
• Centrala termică: revizie anuală la firmă autorizată.
• Improvizațiile: nu încălzi niciodată casa cu aragazul, cu grătare, cu sobe improvizate din butoaie.

Bucătăria

• Nu pleca de lângă aragaz când prăjești. Uleiul încins ia foc în câteva minute.
• Uleiul aprins: nu arunca apă (explodează!). Pune capacul sau o pătură antiincendiu, oprește focul, lasă vasul să se răcească.
• Prosoape, mănuși de bucătărie și pungi departe de ochiuri.
• Mânerele vaselor spre interior, ca să nu le apuce copiii.
• Furtunul de la butelie verificat anual; se schimbă la termenul indicat sau dacă e crăpat.

Țigările și lumânările

• Fumatul în pat, mai ales după alcool sau medicamente care dau somnolență, e o cauză clasică de incendii mortale. Nu se fumează în pat sau pe canapea.
• Scrumiere grele, adânci; mucurile se sting complet (cu apă) înainte de a le arunca în coș.
• Lumânările: niciodată nesupravegheate, departe de perdele, în suporturi stabile; în casă cu copii mici, de preferat lanterne și lumânări LED.

Copiii și focul

Copiii între 2 și 6 ani sunt fascinați de foc și nu înțeleg pericolul. Mulți copii mor în incendii pe care chiar ei le-au pornit, apoi s-au ascuns sub pat sau în dulap de frică.

Afară, lângă casă

• Nu arde frunze, iarbă, gunoaie în curte. Arderea vegetației uscate e interzisă și e o cauză majoră de incendii care ajung la case și anexe (vezi incendiile de vegetație).
• Grătarul la cel puțin câțiva metri de casă, de gard și de copaci; jarul se stinge cu apă.
• Fânul și paiele: depozitate departe de casă; fânul umed se poate autoaprinde prin fermentare.
• Combustibilii (benzină, motorină) în recipiente omologate, în magazie, nu în casă.

Lista anuală de prevenție (în septembrie)

Mai departe: detectoarele și stingătoarele, apoi planul de evacuare.

Bateriile cu litiu: o cauză nouă, în creștere

Trotinetele și bicicletele electrice, powerbankurile, telefoanele, laptopurile, sculele cu acumulator și jucăriile reîncărcabile au în ele baterii cu litiu. Când se defectează, se supraîncălzesc sau sunt lovite, pot lua foc brusc, cu flacără intensă și gaze toxice, uneori chiar explodând. Un astfel de incendiu e greu de stins și se poate reaprinde după ce pare stins. Pompierii din mai multe țări au semnalat, în ultimii ani, o creștere a incendiilor de locuință pornite de la trotinete și biciclete electrice încărcate peste noapte.

Centrala de apartament și instalația de gaz

La bloc, centralele termice de apartament sunt foarte răspândite. Majoritatea problemelor vin din lipsa reviziei și din improvizații.

• Revizia centralei: conform reglementărilor din domeniu, centrala trebuie verificată periodic de o firmă autorizată (uzual, revizia tehnică o dată la doi ani; mulți producători recomandă anual). Păstrează documentele.
• Verificarea instalației de gaze: distribuitorul de gaze face verificările periodice obligatorii ale instalației de utilizare (la câțiva ani) și reviziile mai ample (la un interval mai lung). Nu refuza accesul tehnicianului și verifică legitimația.
• Tubul de evacuare a gazelor arse: nu îl acoperi, nu îl îndoi, nu închide balconul în jurul lui fără să consulți un specialist.
• Mirosul de gaz: nu aprinde lumina, nu folosi telefonul în apartament, deschide geamurile, închide robinetul de gaz, ieși și sună de afară la 112 și la distribuitor.

Despre detectoarele de gaz și obligațiile legale, vezi capitolul despre detectoare și stingătoare. Despre intoxicația cu monoxid de carbon, capitolul nou Monoxidul de carbon.

Sărbătorile de iarnă

Decembrie și ianuarie aduc, pe lângă sobele încărcate, câteva riscuri speciale:

• Bradul natural se usucă în câteva săptămâni și arde foarte repede. Ține-l în apă, departe de calorifer și de sobă, și scoate-l din casă când începe să lepede ace.
• Instalațiile luminoase vechi, cu fire crăpate sau ieftine, fără marcaj CE, se scot din priză noaptea și când pleci de acasă.
• Lumânările de pe masă și din coroana de Advent nu se lasă aprinse nesupravegheate. Varianta cu LED e la fel de frumoasă pentru copii.
• Artificiile și petardele: în bloc, pe balcon, pot aprinde lucrurile depozitate de vecini. Copiii nu manevrează artificii.
• Mesele mari: aragazul aglomerat, uleiul încins și musafirii care distrag atenția. Un adult rămâne „de serviciu” la aragaz.

Casa veche de la țară: inspecția de 30 de minute

Multe familii au o casă a bunicilor, folosită în weekend sau vara. Acolo se adună riscurile: instalație veche, sobă nefolosită luni întregi, pod plin de lucruri. Fă o inspecție la prima vizită din sezon:

1. Podul: cauți fisuri în coș, urme de funingine pe cărămizi, cuiburi de păsări sau viespi lângă coș, lucruri inflamabile lipite de el.
2. Soba: ușița se închide bine, tabla din fața sobei e la locul ei, nu sunt crăpături prin care iese fum.
3. Tabloul electric: siguranțe automate (nu „siguranțe” improvizate cu sârmă), fără miros de ars, fără prize înnegrite.
4. Prelungitoarele: le arunci pe cele crăpate, înnădite cu bandă izolatoare, sau cu prize multiple înșiruite.
5. Butelia: furtunul nu e crăpat, regulatorul e în termen, butelia stă vertical, în loc aerisit.
6. Curtea: iarba uscată tăiată în jurul casei, grămezile de lemne nu sunt lipite de casă.
7. Detectorul de fum și cel de CO: le duci cu tine dacă nu sunt montate permanent.

Incendiile la bloc: cauze specifice

Ce faci când vezi un început de incendiu

Primele 30–60 de secunde decid dacă un foc rămâne mic. Decizia e simplă:

• Focul e mai mic decât un coș de gunoi, ai o cale de ieșire în spatele tău și ai stingătorul sau pătura la îndemână: încearcă să-l stingi.
• Focul e mai mare, se extinde sau e mult fum: scoate familia afară, închide ușile în urma ta și sună la 112 de afară.
• Niciodată nu încerca să stingi cu apă uleiul aprins, aparatele în priză sau bateriile cu litiu.

Detaliile despre stingătoare sunt în capitolul următor, iar evacuarea în planul de evacuare.