Hrana după accident nuclear, chimic sau inundație: ce mai poți mânca

Există crize în care problema nu e lipsa mâncării, ci faptul că o parte din ea nu mai e sigură: un accident la o centrală nucleară, o scurgere de substanțe chimice de la o fabrică sau de la un tren, o inundație care acoperă pivnița și grădina. În aceste situații, regula de bază e simplă: alimentele care au fost închise ermetic și ferite de expunere rămân bune; cele expuse direct pot fi contaminate. Capitolul te ajută să faci diferența și să știi ce aștepți de la autorități.

Principiul comun: bariera

Fie că e vorba de praf radioactiv, de substanțe chimice sau de apă de inundație, contaminarea ajunge în mâncare în principal prin contact direct. Un ambalaj ermetic e o barieră:

Accidentul nuclear

România are centrala nucleară de la Cernavodă, iar alte centrale se află aproape de granițe, de exemplu centrala de la Kozloduy, în Bulgaria, chiar pe malul Dunării. Un accident grav eliberează în aer particule radioactive care se depun pe sol, pe plante, pe apă și pe tot ce e afară. Câteva lucruri esențiale despre hrană:

• Iodul radioactiv (iod-131) ajunge repede în laptele animalelor care pasc iarba contaminată și în legumele cu frunze. Activitatea lui scade la jumătate cam la fiecare 8 zile, deci restricțiile pentru lapte și legume cu frunze sunt de obicei pe termen de săptămâni.
• Cesiul radioactiv (cesiu-137) rămâne în mediu zeci de ani (timpul de înjumătățire e de aproximativ 30 de ani). Se acumulează mai ales în ciuperci sălbatice, fructe de pădure, vânat și pește din unele lacuri – de aceea restricțiile pentru aceste produse pot dura foarte mult.
• În UE, nivelurile maxime de contaminare radioactivă admise în alimente după un accident nuclear sunt stabilite printr-un regulament european (Regulamentul Euratom 2016/52), iar autoritățile controlează alimentele pe piață.

Ce faci în primele zile

1. Intră în casă, închide ferestrele și ușile, oprește ventilația care trage aer din afară, conform instrucțiunilor de adăpostire.
2. Mănâncă din stocul din casă: conserve, cereale, alimente ambalate. De aceea stocul de 2 săptămâni include mâncare care nu cere gătit (vezi gătitul fără curent).
3. Nu culege nimic din grădină, nu bea laptele de la animalele care au fost afară, nu aduna ouă de la găinile care au stat afară, până nu se anunță oficial că e sigur.
4. Bagă animalele în adăpost, dacă poți face asta repede și fără să te expui mult, și hrănește-le cu furaj depozitat la adăpost.
5. Apa: folosește apa îmbuteliată sau cea stocată în casă. Apa de la rețea e de obicei sigură dacă autoritățile nu spun altfel; fântânile acoperite sunt mai protejate decât apa de suprafață. Vezi cartea despre apă.
6. Iodura de potasiu se ia doar la anunțul autorităților, în doza indicată de ele. Nu este un supliment alimentar și sarea iodată nu o înlocuiește.

Ambalajele care au stat afară

Dacă aduci în casă produse care au stat afară (de exemplu cumpărături lăsate în mașină sau în curte), șterge-le cu un prosop umed sau spală-le cu apă și săpun înainte de a le deschide, apoi aruncă prosopul într-o pungă închisă. Apa îndepărtează cea mai mare parte din praful depus pe suprafață. Spală-te pe mâini după aceea.

Săptămânile și lunile următoare

Autoritățile măsoară contaminarea și anunță ce se poate consuma, pe zone. De obicei, primele restricții privesc laptele proaspăt, legumele cu frunze, fructele de sezon și pescuitul în anumite ape; mai târziu, pe termen lung, ciupercile sălbatice, fructele de pădure și vânatul. Alimentele din comerț sunt verificate. Pentru familia ta, asta înseamnă: bazează-te pe stoc și pe alimentele din comerț până primești informații clare despre produsele locale, mai ales pentru copii și pentru gravide, care sunt mai sensibili.

Pentru detalii despre adăpostire, iodura de potasiu și decontaminarea persoanelor, citește cartea despre accidentele nucleare, radiologice, chimice și biologice.

Accidentul chimic

Un accident chimic (o fabrică, un depozit, o cisternă pe drum sau pe calea ferată, un incendiu industrial) poate elibera gaze toxice sau poate contamina apa și solul. Diferența față de accidentul nuclear: substanțele sunt foarte diferite între ele, iar efectul asupra alimentelor depinde de substanță. De aceea, regulile sunt mai prudente:

• În timpul norului toxic, stai în casă, cu geamurile închise, conform instrucțiunilor. Mâncarea din casă e sigură.
• Nu consuma legume, fructe, ouă, lapte, carne sau pește din zona afectată până nu anunță autoritățile rezultatele analizelor. Spălatul nu îndepărtează sigur toate substanțele chimice.
• Dacă vezi o mortalitate neobișnuită a peștilor într-un râu sau lac, nu pescui, nu folosi apa și anunță la 112.
• După ce substanța s-a depus pe suprafețe (cenușă de la un incendiu industrial, praf), curăță blaturile și ambalajele cu apă și detergent, cu mănuși.
• Animalele din curte nu se adapă cu apă din surse posibil contaminate.

Inundația: ce arunci și ce salvezi

Apa de inundație nu e „apă murdară”: conține canalizare, gunoi de grajd, combustibil, pesticide, cadavre de animale. Orice aliment pe care l-a atins poate transmite boli. Regulile de mai jos urmează recomandările autorităților de siguranță alimentară (de exemplu FDA, în SUA), care sunt similare cu cele europene.

Se aruncă

• Orice aliment care a fost atins de apa de inundație și nu era într-un recipient complet etanș: pungi, cutii de carton, saci.
• Borcanele și sticlele cu capac filetat, cu capac care se apasă, cu dop, cu capsă – inclusiv borcanele de casă (zacuscă, gem, murături), pentru că apa pătrunde sub capac și ele nu pot fi dezinfectate sigur.
• Cutiile de carton cu lapte, suc sau formulă pentru sugari.
• Conservele bombate, care curg, găurite, cu rugină adâncă sau atât de lovite încât nu se mai pot stivui sau deschide normal.
• Legumele și fructele din grădină atinse de apă, mai ales cele care se mănâncă crude.
• Tot ce era în frigider și congelator, dacă au fost acoperite de apă.

Se pot salva: conservele metalice intacte și pungile sterilizate (retortate)

1. Scoate etichetele, dacă se desprind (le refaci la final).
2. Perie sau șterge noroiul și mâlul.
3. Spală cu apă și săpun, fierbinte dacă se poate. Clătește cu apă potabilă.
4. Dezinfectează: fie fierbi conservele în apă 2 minute, fie le ții 15 minute într-o soluție de înălbitor fără parfum, de concentrație obișnuită (~5%), cam 250 ml la 19 L de apă (aproximativ 13 ml la 1 L). Dacă înălbitorul tău are altă concentrație, citește eticheta.
5. Lasă-le la uscat la aer cel puțin o oră.
6. Scrie cu markerul pe capac conținutul și data de expirare. Consumă-le cât mai repede.

Vasele, tacâmurile, blaturile

Spală cu apă și detergent, clătește, apoi dezinfectează: fierbere în apă curată sau 15 minute într-o soluție de înălbitor fără parfum, de aproximativ 15 ml (o lingură) la 4 L de apă. Lasă la uscat la aer. Lingurile de lemn, tocătoarele de lemn, biberoanele, tetinele și jucăriile de plastic moale atinse de apa de inundație se aruncă – nu pot fi dezinfectate sigur.

Grădina după inundație

Legumele atinse de apă se aruncă. Cele care s-au format după retragerea apei și nu au atins mâlul se spală foarte bine și, pentru siguranță, se gătesc. Pentru culturile noi, lasă solul să se usuce și, dacă inundația a adus deversări de la canalizare sau de la ferme, așteaptă câteva săptămâni și cere sfatul autorităților sau al unui agronom înainte de a semăna legume care se mănâncă crude.

Fântâna după inundație

Fântâna inundată nu se folosește pentru băut sau gătit până nu e curățată, dezinfectată și analizată. Detaliile sunt în cartea despre apă.

Cum îți pregătești stocul pentru aceste situații

Copiii mici în aceste situații

• Copiii sunt mai sensibili la iodul radioactiv și la multe substanțe chimice, iar bebelușii beau mult lapte raportat la greutatea lor. După un accident nuclear, pentru ei se folosesc doar laptele matern, formula preparată cu apă sigură (îmbuteliată) și laptele UHT sau praf din stocul din casă.
• Mama care alăptează continuă alăptarea și urmează instrucțiunile autorităților privind iodura de potasiu pentru ea și pentru copil.
• Copiii nu se joacă afară, în pământ, în noroiul lăsat de inundație sau în zona afectată de un accident chimic, până nu se anunță că e sigur. Ce ajunge pe mâini ajunge în gură.
• Jucăriile, suzetele și biberoanele care au stat afară sau au fost atinse de apa de inundație se aruncă sau, dacă sunt din plastic dur, se spală și se dezinfectează temeinic.

Întrebări frecvente

„Dacă fierb mâncarea, scap de radioactivitate?”

Nu. Fierberea omoară microbii, dar nu distruge substanțele radioactive. Spălatul și curățatul cojii pot îndepărta o parte din depunerile de pe suprafață, dar nu ce a fost absorbit în plantă sau în laptele animalului. De aceea contează sursa alimentului, nu modul de gătire.

„Pâinea și alimentele din magazin sunt sigure?”

Alimentele aflate în comerț sunt supuse controalelor autorităților. Alimentele ambalate și depozitate în interior înainte de accident sunt sigure. Urmărește comunicatele oficiale pentru eventuale retrageri de produse.

Greșeli frecvente

• „Am spălat borcanul, deci e bun.” La borcanele cu capac filetat atinse de apa de inundație, apa ajunge sub capac.
• „Legumele din grădină par curate.” Contaminarea radioactivă sau chimică nu se vede.
• Laptele de la vaca din curte după un accident nuclear. E una dintre primele căi de expunere pentru copii.
• Iod luat „preventiv”, fără anunț oficial. Poate face rău și nu protejează de toate substanțele radioactive.
• Ciuperci și fructe de pădure culese ani la rând într-o zonă cu restricții. Restricțiile pentru aceste produse durează mult; urmărește-le.