Botoșani – ghid local de pregătire pentru familie
Cuprins (16 secțiuni)
- Date generale despre județ
- Riscurile tale, în ordinea importanței
- 1. Inundațiile
- 2. Barajul Stânca-Costești
- 3. Iarna: viscol și ger
- 4. Seceta și apa
- 5. Granița și războiul din Ucraina
- 6. Cutremurul
- Instituții și contacte
- Trasee de evacuare logice
- Surse de apă alternative
- Oraș sau sat: ce diferă în Botoșani
- Ce să ai în plus în stoc, specific Botoșaniului
- Copiii mici: ce e diferit în Botoșani
- Calendarul riscurilor pe anotimpuri
- Plan de familie
Botoșani este cel mai nordic județ al Moldovei românești. La est îl desparte Prutul de Republica Moldova, iar la nord se învecinează cu Ucraina. Riscurile principale sunt inundațiile (Dorohoi, iunie 2010; Prutul și barajul Stânca-Costești, iulie 2008), iernile grele cu viscol, seceta, poziția de județ de graniță într-o regiune cu război și, mai rar, cutremurul din Vrancea. Ghidul este pentru o familie cu doi copii mici. Instrucțiunile ISU și ale primăriei au prioritate.
🗺️ Vezi pe hartă – județul Botoșani.
Date generale despre județ
Reședința este municipiul Botoșani. Alte orașe: Dorohoi, Darabani (cel mai nordic oraș al României), Săveni, Flămânzi, Ștefănești, Bucecea. Relieful este mai ales de câmpie colinară (Câmpia Moldovei / Câmpia Jijiei), cu dealuri în vest. Râuri: Prut (graniță), Siret (în vest, spre Suceava), Jijia, Bașeu, Sitna, Buhai (prin Dorohoi), Volovăț. Există numeroase iazuri și lacuri, iar pe Prut se află marele baraj Stânca-Costești, construit împreună cu fosta RSS Moldovenească și inaugurat în 1978.
Drumuri principale: DN29 (Suceava – Botoșani – Săveni), DN28B (Botoșani – Hârlău – Târgu Frumos), DN29A și DN29B (spre Dorohoi și Darabani), DN24C de-a lungul Prutului. Județul este majoritar rural, cu distanțe mari între sate și spital.
Riscurile tale, în ordinea importanței
| # | Risc | Probabilitate | Impact | Cine e cel mai expus |
|---|---|---|---|---|
| 1 | Inundații și viituri rapide | Ridicată | Mare | Dorohoi, lunca Prutului (Rădăuți-Prut și altele), satele de pe Jijia, Bașeu, Sitna |
| 2 | Viscol, ger, izolare | Ridicată iarna | Mare | Satele din nord și est, drumuri județene și comunale |
| 3 | Secetă, caniculă | Ridicată | Mediu | Satele cu fântâni, bebeluși, vârstnici |
| 4 | Criză la graniță, alerte aeriene | Scăzută–medie | Mediu | Satele de lângă Prut și din nord; tot județul la RO-ALERT |
| 5 | Barajul Stânca-Costești (descărcări / avarie) | Medie (descărcări) / foarte scăzută (avarie) | Mare | Toată valea Prutului în aval |
| 6 | Cutremur din zona Vrancea | Sigur, la un moment dat | Mediu | Blocuri vechi, case din chirpici, hornuri |
| 7 | Incendii de vegetație | Medie | Mic–mediu | Satele înconjurate de miriști |
1. Inundațiile
Dorohoi, noaptea de 28 spre 29 iunie 2010
După ploi torențiale, pâraiele din jurul Dorohoiului (inclusiv Buhaiul) s-au umflat în câteva ore și au inundat cartiere întregi în timpul nopții. Purtătoarea de cuvânt a autorităților județene a anunțat 6 morți în județ, cei mai mulți la Dorohoi. La nivel național, inundațiile din iunie–iulie 2010 au făcut peste 20 de victime; cei mai mulți oameni s-au înecat încercând să scape. Sute de oameni au fost evacuați, mai ales în Suceava și Botoșani.
Lecția Dorohoiului: viitura rapidă vine noaptea și nu ține cont de faptul că nu locuiești lângă un râu mare. Un pârâu mic poate deveni mortal.
Prutul și Stânca-Costești, iulie 2008
După ploi abundente în bazinele Prutului și Nistrului (mai ales în Ucraina), lacul Stânca-Costești a atins cel mai înalt nivel din istoria lui: 98,25 m, față de maximul admis de 99,5 m – adică aproape 10 m peste nivelul normal. De-a lungul Prutului au fost evacuați aproximativ 3.000 de oameni în județele Botoșani, Iași, Vaslui și Galați. La Rădăuți-Prut au fost evacuate aproximativ 360 de persoane. În iunie 2020, la o nouă viitură, la Rădăuți-Prut au fost evacuați din nou aproximativ 70 de oameni, iar presa a relatat amenajarea unei tabere pentru sinistrați.
2. Barajul Stânca-Costești
Barajul are o înălțime de 47 m și o lungime de 740 m; lacul are aproximativ 59 km lungime și un volum total de aproximativ 1,4 miliarde m³, din care circa 550 de milioane m³ sunt rezervate pentru atenuarea viiturilor. A fost construit între 1973 și 1978 și este administrat împreună cu Republica Moldova.
- Rolul lui principal este să oprească viiturile. În 2008 a reținut o mare parte din apă; fără el, inundațiile din aval ar fi fost mult mai grave.
- Când lacul se apropie de nivelul maxim, se fac descărcări controlate, iar Prutul crește în aval. Satele din lunca Prutului primesc avertizări – ia-le în serios.
- Ruperea barajului este un scenariu extrem de improbabil, dar există planuri de avertizare. Întreabă primăria dacă locuința ta este în zona de inundare în caz de avarie și care e semnalul sirenei.
3. Iarna: viscol și ger
Botoșaniul are unele dintre cele mai aspre ierni din România: temperaturi foarte scăzute și viscole care închid drumurile din nordul și estul județului. Pentru o familie cu copii mici, izolarea de câteva zile într-un sat fără drum deszăpezit poate deveni periculoasă dacă un copil face febră mare sau dacă se termină lemnele.
- Stoc de lemne pentru toată iarna, plus 20–30% rezervă.
- Mâncare, lapte praf, scutece, medicamente obișnuite pentru minimum 2–3 săptămâni.
- Detector de monoxid de carbon la fiecare sobă.
- Haine de iarnă în straturi pentru copii, saci de dormit groși, sac de dormit potrivit pentru bebeluși – bebelușii nu dorm cu căciulă în casă (risc de supraîncălzire).
- Telefon încărcat, baterie externă, radio cu baterii, lanternă.
- Un plan pentru o urgență medicală: cine din sat are tractor sau 4x4, unde este cel mai apropiat drum deszăpezit, ce spune medicul de familie despre febră și deshidratare la copii.
4. Seceta și apa
Câmpia Jijiei este o zonă cu precipitații reduse și veri secetoase. Fântânile scad, iar în multe sate apa din fântâni are nitrați peste limită. Fierberea nu elimină nitrații. Pentru sugari folosește apă îmbuteliată potrivită sau apă din rețea verificată. Cere DSP Botoșani analiza fântânii tale.
5. Granița și războiul din Ucraina
Botoșaniul se învecinează atât cu Ucraina (la nord), cât și cu Republica Moldova (la est). Fapte publice:
- 31 octombrie 2026: ISU a transmis RO-ALERT și în județul Botoșani (în jurul orei 18:10), după ce drone venite dinspre Republica Moldova au pătruns în spațiul aerian românesc; alerte au fost și în Iași, Neamț, Vaslui, Bacău și Suceava. Mesajele cereau calm și adăpostire. Alerta a fost ridicată în aceeași seară.
- Au mai existat alerte aeriene pentru drone și în anii anteriori în nordul Moldovei.
- La RO-ALERT aerian: intră în casă, departe de geamuri, într-o cameră interioară sau în beci.
- Dacă ești pe câmp, caută o clădire solidă sau un șanț departe de drum și stâlpi; cu copiii, cel mai bine e să ajungi acasă dacă e aproape.
- Nu atinge resturi căzute; sună la 112.
- Nu posta imagini cu mișcări militare.
- În orice criză la graniță, evacuarea logică este spre sud-vest (spre Suceava sau Iași – Târgu Frumos), departe de Prut și de granița de nord.
Mai multe în Război și conflict armat.
6. Cutremurul
Botoșaniul este cel mai departe de zona Vrancea dintre județele Moldovei, dar cutremurele mari de acolo se simt și aici. Riscul real este la clădirile vechi și la casele din chirpici cu hornuri înalte. Fixează mobila, verifică hornurile, ține rucsacul lângă ușă. Mai multe în Cutremur.
Instituții și contacte
| Instituție | Ce face pentru tine | Contact |
|---|---|---|
| 112 | Orice urgență | 112 |
| ISU Botoșani | Avertizări, evacuări, deszăpezire în situații de urgență | Verifică pe site-ul oficial (subdomeniu igsu.ro) |
| DSP Botoșani | Analize de apă, epidemii | Verifică pe site-ul oficial |
| Spitalul Județean de Urgență „Mavromati” Botoșani | Urgențe, pediatrie | Verifică pe site-ul oficial |
| Spitalul Municipal Dorohoi | Urgențe pentru nordul județului | Verifică pe site-ul oficial |
| Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad (Apele Române) | Avertizări pe Prut și Jijia, informații despre Stânca-Costești | Verifică pe site-ul oficial |
Scrie numerele verificate pe hârtie și lipește-le pe ușa frigiderului.
Trasee de evacuare logice
| De unde | Pericol | Spre unde | Atenție la |
|---|---|---|---|
| Dorohoi | Viitură | Spre cartierele de pe dealuri, departe de pâraie | Nu ieși pe străzile inundate noaptea |
| Lunca Prutului (Rădăuți-Prut, Ștefănești, Manoleasa etc.) | Viitură / descărcări de la baraj | Spre vest, pe terasele înalte | Drumul de-a lungul Prutului poate fi inundat |
| Botoșani | Criză la graniță / plecare din județ | DN29 spre Suceava sau DN28B spre Hârlău – Târgu Frumos | Aglomerație, viscol |
| Darabani, nordul județului | Criză la graniță | Spre sud, prin Dorohoi spre Botoșani | Drumuri înzăpezite iarna |
| Sate de pe Jijia, Bașeu, Sitna | Viitură | Pe deal, pe cel mai scurt drum | Podețe, vaduri |
Detalii despre evacuare în Abilități, echipament și evacuare.
Surse de apă alternative
- Fântânile: verifică nitrații; după inundații, consideră-le contaminate până la dezinfectare și analiză.
- Izvoarele din zona deluroasă din vest: întreabă localnicii; fierbe sau filtrează.
- Iazurile și lacurile (foarte multe în județ): doar apă tehnică; vara pot avea alge toxice.
- Prutul: doar apă tehnică.
- Zăpada topită iarna: utilă pentru igienă; pentru băut doar filtrată și fiartă (se consumă mult combustibil).
- Rezervă: 112 litri pe săptămână pentru o familie de 4, plus rezervor de apă de ploaie la casă.
Vezi Apa.
Oraș sau sat: ce diferă în Botoșani
| Aspect | Botoșani / Dorohoi | Sat |
|---|---|---|
| Inundații | Viituri pe pâraiele urbane (Dorohoi) | Lunca Prutului, pâraie |
| Iarna | Termoficare/gaz – avarii posibile | Izolare de zile, lemne |
| Apă | Rețea dependentă de curent | Fântână, nitrați, secetă |
| Ajutor medical | Aproape | Zeci de km, drumuri înzăpezite |
| Stoc recomandat | 7–14 zile | 14–30 de zile, iarna mai mult |
Ce să ai în plus în stoc, specific Botoșaniului
Copiii mici: ce e diferit în Botoșani
Distanțele mari și iernile grele schimbă felul în care te pregătești pentru copii. Un sugar cu febră mare, într-un sat înzăpezit la 40 de km de Botoșani, este o situație în care fiecare oră contează. De aceea:
- Discută din timp cu medicul de familie sau cu pediatrul ce medicamente să ai acasă și cum se calculează dozele după greutatea copilului; scrie-le pe o foaie și lipește-o în dulapul cu medicamente. Nu folosi doze „din auzite”.
- Ține un termometru de rezervă, soluții de rehidratare orală și ser fiziologic.
- Află numărul de telefon al medicului de familie și dacă are program de gardă sau consultații telefonice.
- Când se anunță viscol, fă din timp drumurile la farmacie și la medic – nu aștepta ziua în care drumul se închide.
- În nopțile cu cod de ploi, copiii dorm îmbrăcați lejer, cu hainele și încălțămintea pregătite lângă pat, ca să poți pleca în două minute.
Mai multe idei în cartea Copiii mici în criză.
Calendarul riscurilor pe anotimpuri
| Perioadă | Ce urmărești în Botoșani | Ce faci concret |
|---|---|---|
| Martie–aprilie | Topirea zăpezii, creșterea Prutului și Jijiei | Cureți șanțurile și podețele; verifici rucsacul |
| Iunie–iulie | Ploi torențiale, viituri rapide (Dorohoi, iunie 2010), viituri pe Prut (iulie 2008) | Lanternă lângă pat, telefon încărcat, ruta spre deal |
| Iulie–august | Caniculă, secetă, fântâni care scad | Rezerva de apă la maxim; copiii la umbră |
| Septembrie–octombrie | Pregătirea iernii | Lemne, stoc pentru 2–3 săptămâni, coș curățat |
| Noiembrie–martie | Viscol, ger, izolare, intoxicații cu CO | Kit de iarnă în mașină, plan pentru drumul la spital |
| Tot anul | Alerte aeriene la graniță; cutremur | Știi camera de adăpost; rucsac lângă ușă |
În satele din Botoșani, mulți părinți lucrează în străinătate, iar copiii stau cu bunicii. Dacă e cazul și în familia ta, asigură-te că bunicii au și ei lista cu numere, medicamentele copiilor (cu prospectele și indicațiile scrise ale pediatrului), actele copiilor sau copii după ele și o împuternicire de la părinți pentru situații medicale. În criză, hârtiile acestea scurtează mult drumul la spital.
Plan de familie
- Află dacă locuința ta e lângă un pârâu cu istoric de viituri sau în lunca Prutului.
- Află semnalul sirenei și punctul de adunare din localitate.
- Stabilește cine ia ce copil și unde vă întâlniți (loc înalt).
- Alege o persoană de contact din alt județ, de preferat spre sud sau vest.
- Pregătește casa pentru iarnă din septembrie: lemne, coș curățat, stoc.
- Exersează cu copiii: „când sună telefonul tare, mergem în camera din mijloc”.