Testamentul, moștenirea și succesiunea pe scurt
Cuprins (9 secțiuni)
Majoritatea familiilor tinere din România nu au testament. Motivul e simplu: pare morbid și „încă nu e cazul”. Dar într-o familie cu copii mici, un testament scurt și o desemnare de tutore rezolvă probleme care, altfel, ar cădea pe umerii celor rămași, în cel mai greu moment. Capitolul acesta e un rezumat practic; pentru situații cu multe bunuri, familii recompuse sau bunuri în străinătate, discută cu un notar sau un avocat.
Ce se întâmplă dacă nu ai testament
Moștenirea se împarte după lege (moștenire legală). Pe scurt, pentru o familie obișnuită:
- Soțul supraviețuitor moștenește alături de rude. Cota lui depinde de clasa de moștenitori cu care vine în concurs: de exemplu, cu copiii defunctului, soțul primește 1/4, iar copiii împart restul în părți egale.
- Copiii (descendenții) sunt prima clasă de moștenitori.
- Dacă nu sunt copii, vin părinții și frații defunctului, alături de soț.
- Soțul are, în plus, anumite drepturi asupra mobilierului și obiectelor de uz casnic și un drept de abitație asupra locuinței, în condițiile legii.
Ce înseamnă asta practic, într-o familie cu copii mici: dacă moare un părinte, casa familiei (dacă era bun comun) se împarte: jumătate e a soțului supraviețuitor ca soț, iar cealaltă jumătate intră în moștenire, din care copiii minori primesc cote. Pentru că sunt minori, orice act cu partea lor (vânzare, ipotecare) cere aprobarea instanței de tutelă. Multe familii descoperă asta abia când vor să vândă casa sau să facă un credit.
Formele testamentului
| Formă | Cum se face | Avantaje | Riscuri |
|---|---|---|---|
| Olograf | Scris în întregime de mâna ta, datat (zi, lună, an) și semnat de mână | Gratuit, oricând, oriunde | Poate fi pierdut, distrus, contestat; înainte de executare trebuie prezentat unui notar pentru vizare |
| Autentic | La notar, cu respectarea procedurii | Sigur, păstrat la notar, înregistrat în registrul național notarial, greu de contestat | Costă (onorariu notarial); trebuie mers la notar |
| Privilegiat | În situații excepționale (epidemie, catastrofă, război și altele asemenea), în fața unui funcționar competent al autorității locale (sau al altor persoane prevăzute de lege) și a doi martori | Posibil când nu ai acces la notar | Devine caduc la 15 zile după ce testatorul putea testa în formele obișnuite |
Ce poți și ce nu poți decide prin testament
Poți
- să lași bunurile tale (partea ta din bunurile comune) cui vrei, în limitele rezervei succesorale;
- să faci legate (un anumit bun unei anumite persoane: „ceasul bunicului fiului meu”);
- să desemnezi tutorele copiilor (vezi capitolul anterior);
- să numești un executor testamentar;
- să exprimi dorințe privind înmormântarea (fără valoare obligatorie strictă, dar utile familiei);
- să revoci testamente anterioare.
Nu poți
- să-i dezmoștenești complet pe moștenitorii rezervatari: copiii, soțul supraviețuitor și (în lipsa copiilor) părinții. Ei au dreptul la o rezervă succesorală, care este, de regulă, jumătate din cota pe care ar fi primit-o prin lege. Restul (cotitatea disponibilă) îl lași cui vrei.
- să dispui de bunuri care nu sunt ale tale (de exemplu, de partea soțului din bunurile comune).
Un testament simplu pentru o familie tânără
Nu există un model obligatoriu, dar un testament olograf simplu poate cuprinde (scris de mână, cu cuvintele tale):
- Titlul „Testament”, numele complet, data nașterii, CNP-ul, adresa.
- Declarația că revoci orice testament anterior.
- Cui lași bunurile (de exemplu, toată cotitatea disponibilă soțului/soției, astfel încât acesta să poată administra mai ușor casa familiei, sau copiilor în părți egale).
- Desemnarea tutorelui pentru copii și a unui supleant, pentru cazul în care niciun părinte nu poate exercita autoritatea părintească.
- Eventual, un executor testamentar.
- Localitatea, data completă, semnătura.
Păstrează originalul într-un loc sigur și spune cuiva unde e. Mai bine, mergi la notar: un testament autentic se înscrie în registrul național notarial de evidență a liberalităților, așa că notarul care va dezbate succesiunea îl va găsi.
Succesiunea: ce faci când moare cineva din familie
- Obții certificatul de deces de la starea civilă (pe baza certificatului medical constatator).
- Strângi actele: certificatul de deces, actele de stare civilă ale moștenitorilor, actele de proprietate, extrase de carte funciară, informații despre conturi, testamentul (dacă există).
- Alegi un notar (de regulă, din circumscripția ultimului domiciliu al defunctului) și deschizi procedura succesorală.
- Notarul verifică registrele (testamente, alte succesiuni), citează moștenitorii, stabilește masa succesorală și, la final, emite certificatul de moștenitor.
- Cu certificatul de moștenitor, întabulezi proprietatea în cartea funciară, ridici banii din conturi, transferi mașina etc.
Termene importante
Impozitul de 1% după doi ani e prevăzut în Codul fiscal (art. 111). În 2026, din cauza blocării sistemelor ANCPI după atacul cibernetic, a existat o derogare temporară (Legea nr. 170/2026) pentru succesiunile al căror termen de doi ani expira în vara lui 2026. Verifică regulile actuale la notar.
Acceptarea poate fi expresă (declarație la notar) sau tacită (te porți ca moștenitor: de exemplu, vinzi un bun al defunctului). Renunțarea se face expres, la notar. Atenție: moștenitorii răspund și pentru datoriile defunctului, dar numai în limita bunurilor moștenite. Dacă datoriile sunt mai mari, discută cu notarul despre renunțare.
Copiii minori: acceptarea moștenirii în numele lor se face de reprezentantul legal; actele de dispoziție cu bunurile lor cer, de regulă, autorizarea instanței de tutelă.
Moștenirea în crize și dezastre
- Persoane dispărute: dacă cineva dispare într-un dezastru și nu e găsit, declararea judecătorească a morții se poate cere în condițiile Codului civil (termenele sunt mai scurte pentru dispariția în împrejurări deosebite, cum ar fi catastrofe, fapte de război). E nevoie de un avocat.
- Decese simultane: dacă mai multe persoane care se moștenesc între ele mor în același eveniment și nu se poate stabili cine a murit primul, se consideră că au murit în același timp și nu se moștenesc între ele. De aici încă un motiv pentru testamente clare.
- Actele pierdute: certificatele de deces și de naștere se refac de la starea civilă; actele de proprietate de la notar și din cartea funciară (vezi actele casei).
- Bunuri în străinătate: se aplică Regulamentul UE privind succesiunile (nr. 650/2012) în statele UE participante; legea aplicabilă e, de regulă, cea a reședinței obișnuite a defunctului, iar testamentul poate alege legea cetățeniei. Cere sfat juridic.
Greșeli frecvente
- Succesiunea amânată ani de zile: apar impozitul de 1%, moștenitori noi (dacă mai moare cineva), acte pierdute, case neînscrise.
- Testament olograf scris la calculator sau nedatat.
- Testament ascuns într-un loc pe care nu-l știe nimeni.
- Soțul crede că moștenește automat tot. Nu e așa, dacă există copii sau părinți ai defunctului.
- Asigurarea de viață are ca beneficiar fostul soț, uitat de la divorț. Actualizează beneficiarii.
Lista de verificare
Exemplu: succesiunea unei familii tinere
Andrei moare într-un accident. Lasă soția, Ioana, și doi copii de 2 și 5 ani. Apartamentul (cumpărat în timpul căsătoriei, cu credit) și mașina sunt bunuri comune. Fără testament, pe scurt:
- Jumătate din apartament și din mașină sunt ale Ioanei, ca soție (partea ei din bunurile comune).
- Cealaltă jumătate (partea lui Andrei) se moștenește: Ioana ia 1/4 din această jumătate, iar copiii împart restul de 3/4.
- Pentru că doi dintre moștenitori sunt minori, Ioana are nevoie de aprobarea instanței de tutelă pentru a vinde apartamentul sau a-l ipoteca.
- Creditul ipotecar intră în pasivul succesiunii; dacă exista asigurare de viață atașată creditului, aceasta poate acoperi soldul.
Cu un testament (prin care Andrei îi lăsa Ioanei cotitatea disponibilă) și o asigurare de viață, situația Ioanei ar fi fost mult mai simplă. Cifrele de mai sus sunt o schemă simplificată; notarul calculează exact.