Banii în criză: conturi, carduri, numerar, plăți fără internet

Această carte nu repetă ce găsești despre numerar, bănci și colaps financiar în cartea Colaps economic, comunitate și securitate (cât numerar să ții, în ce bancnote, FGDB, aur, hiperinflație, atacuri cibernetice). Aici ne ocupăm de partea administrativă: cum îți organizezi conturile ca să nu rămâi blocat, cine din familie are acces la ce, ce faci când nu merge internetul sau cardul și ce reguli legale contează.

Organizarea conturilor familiei

Problema cea mai frecventă în crize nu e că dispar banii, ci că nu ai acces la ei: cardul e la celălalt părinte, telefonul cu aplicația s-a stricat, banca are o pană, contul e pe numele unei persoane internate. Câteva reguli simple:

1. Fiecare adult are acces la bani în mod independent: cont propriu și card propriu, sau card suplimentar la contul comun.
2. Cel puțin două bănci diferite în familie. O pană, un atac informatic sau o problemă la o bancă nu te lasă fără nimic.
3. Împuterniciri pe conturi: partenerul e împuternicit pe contul tău principal și invers. Se face la bancă, pe formularul băncii (vezi Procura notarială).
4. Plafoane cunoscute: știi cât poți retrage pe zi de la ATM și cât poți plăti cu cardul; le poți modifica din aplicație. Într-o urgență, plafonul mic te poate bloca.
5. Un card fizic de rezervă (de la a doua bancă) în mapa de evacuare, separat de portofel.
6. Datele băncilor (telefon, adresa sucursalei, IBAN-uri) pe hârtie, în lista de conturi (șablonul), fără PIN-uri.

Când nu merge internetul sau curentul

Într-un blackout extins (vezi și Blackout, EMP și energie), plățile electronice se opresc rapid: POS-urile magazinelor, ATM-urile, aplicațiile bancare depind de curent și de rețele. Unele terminale pot face câteva tranzacții offline, cu limite mici, dar nu te baza pe asta. Ce funcționează:

Ce se poate întâmpla cu băncile în stări excepționale

• Băncile nu se închid automat în stare de alertă sau de urgență. În pandemia din 2020 (stare de urgență), băncile din România au funcționat, cu program redus și reguli de distanțare.
• În stare de urgență sau de asediu, autoritățile pot lua măsuri care afectează activitatea economică (de exemplu, raționalizarea unor produse, restricții de circulație). Măsurile se stabilesc prin decret și ordonanțe militare – urmărește-le.
• Controalele de capital (limite la retrageri și transferuri în străinătate) au apărut în alte țări în crize bancare grave (Grecia 2015, Cipru 2013, Liban), nu ca efect automat al unei stări de urgență. Detalii în cartea Colaps.
• Depozitele sunt garantate de Fondul de garantare a depozitelor bancare (FGDB) până la echivalentul a 100.000 de euro pe deponent, pe bancă.
• În pandemie, statul a permis suspendarea ratelor la credite (OUG nr. 37/2020). Este un precedent, nu o regulă permanentă: în fiecare criză, măsurile se adoptă separat. Vezi Chiria, creditele și facturile.

Reguli legale despre numerar

• Legea nr. 70/2015 privind disciplina financiară stabilește plafoane pentru plățile și încasările în numerar. Pentru tranzacțiile dintre firme și persoane fizice, plafonul publicat pentru 2026 este de 10.000 de lei pe zi, de persoană (Legea 70/2015, modificată prin Legea 239/2025). Plafoanele s-au schimbat de mai multe ori; verifică varianta actuală.
• Pentru unele tranzacții între persoane fizice (de exemplu, vânzări de bunuri de valoare mare) există, de asemenea, limite. Pentru mașini, terenuri, case, plătește prin transfer bancar – e și mai sigur.
• Ieșirea din UE sau intrarea cu numerar de 10.000 de euro sau mai mult (ori echivalent) trebuie declarată la vamă (regulă europeană). Nedeclararea se sancționează și banii pot fi reținuți.
• Ținerea numerarului acasă e legală. Discreția e însă importantă (vezi cartea Colaps).

Banii unei persoane internate, dispărute sau decedate

• Internată sau incapabilă temporar: fără împuternicire, partenerul nu poate opera pe contul ei. Dacă situația durează, se ajunge la instanță (măsuri de ocrotire). De aici importanța împuternicirilor făcute din timp.
• Decedată: banii din conturi intră în masa succesorală; se ridică de moștenitori pe baza certificatului de moștenitor. Unele bănci permit plata cheltuielilor de înmormântare din contul defunctului, cu documente justificative – întreabă.
• Cont comun (unde oferit): fiecare titular operează, dar la deces regulile se complică; întreabă banca exact cum funcționează.

Pensiile și ajutoarele bunicilor

Mulți vârstnici primesc pensia la poștă, în numerar. Într-o criză, poștașii pot întârzia. Variante: plata pe card (dacă bunicul o poate folosi sau dacă există un împuternicit), împuternicirea unei rude pentru ridicarea pensiei, conform regulilor casei de pensii. Vezi și cartea despre vârstnici.

Securitatea banilor într-o criză

• Escrocheriile se înmulțesc după dezastre: mesaje cu „ajutoare de la stat”, „despăgubiri de la asigurător”, „deblocarea contului”. Nicio instituție nu îți cere PIN-ul, parola sau codul primit prin SMS.
• Activează notificările pentru fiecare tranzacție.
• Nu da cardul altcuiva „să-ți scoată bani”. Folosește împuterniciri legale.
• Vezi Fraudele cu acte și identitate.

Exemplu: organizarea banilor unei familii (buget mediu)

Lista de verificare

Variante: bloc, casă, vară, iarnă

• La bloc, în oraș: ATM-urile și magazinele sunt aproape, dar într-un blackout se opresc toate deodată, iar cozile apar în câteva ore. Rezerva de numerar acasă și lista de plăți prioritare (farmacie, alimente pentru copii) contează mai mult decât suma din cont.
• La casă, la țară: magazinul din sat poate funcționa „pe caiet” cu clienții cunoscuți, dar și ATM-ul cel mai apropiat poate fi la 20 de kilometri. Ține o rezervă de numerar ceva mai mare și relații bune cu magazinul și vecinii.
• Iarna: cheltuielile cu încălzirea cresc; dacă plătești lemne sau butelii, majoritatea vânzătorilor mici cer numerar. Fă stocul din timp (vezi cartea Blackout).
• Vara: în concedii, mulți au doar cardul și telefonul la ei. Pune în portofel o sumă mică în numerar și cardul de rezervă separat (de exemplu, în bagajul de mână).

Kitul de bani pentru pană de curent

O pană lungă de curent nu închide băncile pentru totdeauna, dar pentru 1–3 zile te lasă fără POS, bancomat și aplicație. Pregătește acum un mic kit, separat de numerarul ascuns al casei:

Blackout de 3 zile: banii, zi cu zi

1. Prima oră: nu alergi la bancomat; nu va merge sau va avea coadă. Verifici numerarul de acasă și cât ai în portofel.
2. Ziua 1: cumperi doar ce lipsește (apă, pâine, medicamente), cu numerar, la magazinul din cartier. Notezi ce ai cheltuit.
3. Ziua 2: asculți la radio unde funcționează bancomatele și sucursalele (de obicei, cele din zone cu generator). Un singur adult merge, ziua, cu un singur card.
4. Ziua 3: când revine curentul, nu retragi tot din cont: refaci rezerva, verifici extrasele pentru plăți dublate sau tranzacții străine.

Greșeli frecvente cu banii în crize

• Tot venitul familiei intră într-un singur cont, la o singură bancă, cu un singur card.
• Partenerul nu știe codul de acces la aplicație, nu are card și nici împuternicire.
• Rezerva de numerar e doar în bancnote de 200 și 500 de lei, pe care nimeni nu le poate schimba în blackout.
• Rezerva de numerar se tot „împrumută” pentru cheltuieli obișnuite și nu mai există când e nevoie de ea.
• PIN-urile scrise pe card sau în portofel.
• Panica: retragerea tuturor banilor din bancă la primul zvon. Ține numerarul de care ai nevoie pentru câteva săptămâni, nu toate economiile sub saltea – riscul de furt și incendiu e real.