Căpușe, țânțari și bolile lor: Lyme, encefalita de căpușă, West Nile
Cuprins (16 secțiuni)
- Căpușele: unde și când
- Prevenția: înainte de a ieși
- Verificarea de seară
- Cum scoți corect o căpușă
- Boala Lyme (borelioza)
- Encefalita de căpușă
- Țânțarii și virusul West Nile
- Prevenția înțepăturilor de țânțar
- Alte boli transmise de țânțari: de știut, nu de temut
- Scenarii practice
- Când mergi la medic după o mușcătură de căpușă
- Curtea ta: mai puține căpușe și țânțari
- Câinii și căpușele
- Trusa familiei pentru căpușe și țânțari
- Pentru gravide și bebeluși
- Greșeli frecvente
Când oamenii petrec mai mult timp afară — lucru la grădină, lemne din pădure, adăpost la țară, evacuare — întâlnesc mai des căpușele și țânțarii. În România, căpușele transmit în primul rând boala Lyme (borelioza) și, mai rar, encefalita de căpușă, iar țânțarii transmit în fiecare vară cazuri de febră West Nile, mai ales în sudul țării. Nu sunt boli de panică, dar sunt boli în care contează să știi ce să urmărești și când să mergi la medic.
Căpușele: unde și când
Căpușele stau în iarba înaltă, tufișuri, liziere de pădure, frunzișul de la marginea potecilor, uneori și în parcuri și curți cu vegetație deasă. Nu sar și nu cad din copaci: se agață de haine când treci prin vegetație, apoi urcă și caută zone cu piele subțire. Sunt active din primăvară până toamna, în zilele blânde chiar și iarna.
Locurile preferate pe corp: în spatele urechilor și la linia părului (mai ales la copii), axile, talie, zona inghinală, în spatele genunchilor, buric.
Prevenția: înainte de a ieși
Verificarea de seară
- După orice ieșire în natură, fă un duș sau o spălare (în primele ore — spală căpușele încă neatașate).
- Verifică tot corpul, cu oglinda sau cu ajutorul altcuiva: scalp, urechi, gât, axile, buric, talie, inghinal, spatele genunchilor, între degete.
- La copii, verifică tu: trece degetele prin păr ca la căutatul păduchilor.
- Verifică și câinele sau pisica — aduc căpușe în casă.
- Verifică hainele, rucsacul, pătura de picnic.
Cum scoți corect o căpușă
- Folosește o pensetă cu vârf fin sau un dispozitiv special pentru căpușe (cârlig/„tick card” din farmacie).
- Prinde căpușa cât mai aproape de piele, de capul ei, nu de corpul umflat.
- Trage drept în sus, cu o mișcare constantă, fără smucituri și fără să răsucești brusc (la cârligele speciale, urmează instrucțiunile — unele se rotesc ușor).
- Nu strivi corpul căpușei.
- Curăță locul și mâinile cu apă și săpun sau cu un antiseptic.
- Dacă rămâne o bucățică mică din gură în piele, nu scormoni: de obicei iese singură; curăță zona.
- Notează data și locul mușcăturii (fă o fotografie cu un pix pentru scară). Poți păstra căpușa într-un borcănel închis sau într-o bandă adezivă, pentru medic.
Boala Lyme (borelioza)
E cea mai frecventă boală transmisă de căpușe în România și în Europa. Mulți oameni nici nu-și amintesc mușcătura.
| Stadiul | Când (aproximativ) | Semne |
|---|---|---|
| Local | 3–30 de zile după mușcătură | Eritem migrator: o pată roșie care se extinde zi de zi (de regulă peste 5 cm), uneori cu centrul mai deschis („țintă”), de obicei nedureroasă; poate fi însoțită de oboseală, febră ușoară, dureri musculare |
| Diseminat | Săptămâni–luni | Mai multe pete, paralizie facială, dureri de cap și de gât, palpitații, dureri articulare care migrează |
| Tardiv | Luni–ani | Artrită (mai ales la genunchi), probleme neurologice |
O roșeață mică (sub 2 cm) care apare imediat după mușcătură și dispare în 1–2 zile e de obicei doar o reacție locală. Pata care apare după câteva zile și crește e motiv de consult. Lyme se tratează cu antibiotice prescrise de medic; cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Nu lua antibiotice „preventiv” din casă — discută cu medicul, care decide în funcție de situație.
Encefalita de căpușă
E o boală virală transmisă de căpușe, prezentă în mai multe țări din Europa Centrală și de Est; în România cazurile raportate sunt rare, dar există. Poate fi transmisă și prin lapte crud de capră sau oaie de la animale infectate (alt motiv să fierbi laptele). Evoluează adesea în două faze: întâi o stare asemănătoare gripei, apoi, după o pauză, febră, dureri de cap mari, gât înțepenit, confuzie. Există vaccin, recomandat de medic în anumite situații (zone și activități cu risc). Febră cu dureri de cap mari, gât înțepenit sau confuzie după o mușcătură de căpușă: consult medical urgent.
Țânțarii și virusul West Nile
Virusul West Nile circulă între păsări și țânțari (în principal genul Culex), iar omul se infectează prin înțepătura țânțarului. Nu se transmite de la om la om prin contact obișnuit. România a avut o epidemie mare în București în 1996 și, de atunci, cazuri aproape în fiecare vară, cu ani în care s-au raportat sute de cazuri, mai ales în sudul și estul țării. Sezonul principal: iulie–octombrie.
| Forma | Cât de des (CDC, aproximativ) | Semne |
|---|---|---|
| Fără simptome | Aproximativ 8 din 10 persoane infectate | — |
| Febra West Nile | Aproximativ 1 din 5 | Febră, dureri de cap, dureri musculare și articulare, oboseală, uneori erupție, vărsături |
| Forma neuroinvazivă (meningită, encefalită) | Aproximativ 1 din 150 | Febră mare, gât înțepenit, confuzie, slăbiciune, tremor; risc mai mare peste 60 de ani și la persoanele cu imunitate scăzută |
Nu există vaccin pentru oameni și nici tratament antiviral specific; tratamentul e de susținere, în spital pentru formele grave. De aceea, prevenția înțepăturilor e protecția principală.
Prevenția înțepăturilor de țânțar
Alte boli transmise de țânțari: de știut, nu de temut
- Malaria: România a fost certificată de OMS ca țară fără malarie autohtonă în anii '60; cazurile de azi sunt aduse din călătorii. Țânțarii care o pot transmite (Anopheles) există însă, mai ales în zone umede. Febră după o călătorie într-o zonă cu malarie = spune medicului unde ai fost.
- Dengue, chikungunya: transmise de țânțarul tigru; în Europa de Sud au apărut cazuri locale în ultimii ani. În România, cazurile sunt în general importate. Urmărește anunțurile INSP.
Scenarii practice
Vară, familie la țară, copiii se joacă în livadă
- Iarba din jurul casei și din locul de joacă se ține tunsă scurt; o bandă de pietriș sau scoarță între pădure și curte reduce căpușele.
- Verificarea de seară la baie devine rutină, ca spălatul pe dinți.
- Câinele are tratament antiparazitar extern de la veterinar.
- Seara, la masa din curte: repelent, haine lungi, ventilator.
Toamnă, adult care taie lemne în pădure
- Pantaloni băgați în șosete, haine tratate cu permetrină, repelent pe piele.
- Duș și verificare imediat după întoarcere; hainele în uscător sau la spălat.
- Notează datele mușcăturilor; urmărește 30 de zile pielea din jur.
Bunicul de 70 de ani, după o săptămână cu mulți țânțari, are febră și e confuz
Febra cu confuzie, gât înțepenit sau slăbiciune neobișnuită la un vârstnic, în sezonul de vară–toamnă: 112 sau Urgențe. Spune medicului de țânțari și de zona în care locuiți.
Când mergi la medic după o mușcătură de căpușă
| Situația | Ce faci |
|---|---|
| Ai scos căpușa repede, locul arată bine | Urmărești 30 de zile pielea și starea generală |
| Căpușa a stat mult (era umflată), nu poți s-o scoți complet, sau ești gravidă | Suni medicul de familie — decide dacă e nevoie de ceva |
| Pată roșie care crește după câteva zile | Consult în zilele următoare |
| Febră, dureri de cap, dureri musculare în săptămânile de după | Consult; spune de mușcătură |
| Paralizie facială, gât înțepenit, confuzie, palpitații | Urgent |
Curtea ta: mai puține căpușe și țânțari
| Măsura | Efect |
|---|---|
| Iarba tunsă scurt în jurul casei și la locul de joacă | Căpușele au nevoie de umezeală și vegetație înaltă |
| Frunzele strânse toamna de lângă casă | Căpușele iernează în frunziș |
| O fâșie de pietriș sau scoarță între pădure/tufișuri și curte | Barieră pe care căpușele o traversează greu |
| Lemnele stivuite ordonat, la soare, departe de casă | Mai puține rozătoare (care poartă căpușe) |
| Apă stătută eliminată săptămânal | Larvele de țânțar devin adulți în aproximativ o săptămână vara |
| Butoaiele de apă acoperite cu capac sau plasă fină | Țânțarii nu mai pot depune ouă |
| Bălți de grădină cu pești mici | Peștii mănâncă larvele |
Câinii și căpușele
Câinii fac și ei boli grave transmise de căpușe (de exemplu, babesioza, frecventă în România: câine apatic, febril, cu urină închisă la culoare — urgență la veterinar). Tratamentul antiparazitar extern recomandat de veterinar protejează câinele și reduce căpușele aduse în casă. Când scoți o căpușă de pe câine, folosește aceeași tehnică și spală-te pe mâini după.
Trusa familiei pentru căpușe și țânțari
Pentru gravide și bebeluși
Gravidele folosesc repelente doar conform etichetei produsului și sfatului medicului, preferă hainele lungi și plasele, iar o mușcătură de căpușă sau o febră după înțepături de țânțari se discută cu medicul care urmărește sarcina. Bebelușii sub 2 luni nu primesc repelent: căruciorul și pătuțul se acoperă cu plasă, iar plimbările în zonele cu iarbă înaltă și la amurg, lângă ape, se evită în sezon.
Greșeli frecvente
- Căpușa scoasă cu degetele, strivită, sau „arsă” cu țigara.
- Repelent pus pe mâinile copilului mic.
- Permetrina pulverizată pe piele sau pe pisică (e toxică pentru pisici).
- Așteptarea „să vedem dacă trece” la o pată care crește.
- Butoiul cu apă de ploaie, descoperit, lângă geamul dormitorului.
