Iodura de potasiu: ce este, cine, când

Iodura de potasiu (KI) este probabil cel mai cunoscut și cel mai prost înțeles medicament legat de urgențele nucleare. Acest articol explică ce face, ce nu face, cine o primește în România și, mai ales, când se ia: numai la anunțul oficial al autorităților.

Ce face și ce nu face

Într-un accident la un reactor nuclear se poate elibera iod radioactiv (iod-131). Tiroida nu face diferența între iodul radioactiv și cel obișnuit: îl captează pe oricare. Dacă tiroida este deja „plină” cu iod stabil (din pastilă), captează mult mai puțin din cel radioactiv.

Când se ia: momentul contează

Informațiile publicate de Ministerul Sănătății la lansarea programului (2022) și ghidurile OMS concordă:

• Se ia doar după anunțul autorităților că există expunere sau risc iminent de expunere la iod radioactiv în zona ta.
• Eficiența este maximă dacă e luată cu puțin timp înainte de expunere sau imediat după. Potrivit materialelor oficiale de informare, luată la 4–6 ore după expunere reduce absorbția doar cu aproximativ jumătate, iar după mai mult de 12 ore beneficiul devine nesemnificativ (iar mai târziu poate chiar dăuna, prelungind reținerea iodului deja captat).
• De regulă se administrează o singură doză. O doză repetată se ia doar dacă autoritățile o cer (de exemplu, la o expunere prelungită).

Programul din România

În 2022, Ministerul Sănătății a lansat un program de distribuire gratuită a comprimatelor de iodură de potasiu 65 mg, prin rețeaua de farmacii comunitare din toată țara, aprovizionate prin direcțiile de sănătate publică. Pe scurt, conform informațiilor publicate la momentul respectiv:

• Grupul vizat: în principal populația cu vârsta de până la 40 de ani (inclusiv copiii), plus alte categorii stabilite de minister (de exemplu, gravidele și femeile care alăptează sunt menționate în ghidurile internaționale ca prioritare). Pentru persoanele de peste 40 de ani, beneficiul este considerat mic, deoarece riscul de cancer tiroidian indus de iodul radioactiv este mult mai redus la această vârstă.
• Gratuit, în farmaciile participante (aproximativ 2.500 la lansare, conform listelor publicate). Modalitățile de eliberare (cu trimitere de la medicul de familie sau direct în farmacie, cu act de identitate) au fost stabilite prin ordin și s-au putut modifica de atunci.
• Ministerul a precizat că eliberarea are rol de pregătire: pastilele se păstrează acasă și nu se iau decât la anunț.

Regulile exacte se pot schimba. Verifică pe site-ul Ministerului Sănătății, la DSP-ul județului tău sau întreabă medicul de familie dacă programul e activ și cum funcționează acum.

Dozele: după prospect și anunț oficial

Prospectul medicamentului și materialele oficiale indică doze diferite pe grupe de vârstă (nou-născuți, sugari, copii, adolescenți, adulți). Pentru copii, nu lua decizia singur și nu calcula din amintiri: citește prospectul cutiei pe care o ai, urmează anunțul oficial și, dacă poți, sfatul medicului. Pentru sugari, comprimatul se dizolvă de obicei în lichid, conform instrucțiunilor din prospect.

Pentru adulți, prospectul și informarea oficială a ministerului indică o doză unică de 2 comprimate de 65 mg (130 mg iodură de potasiu, echivalent ~100 mg iod), luate la anunț. Persoanele de peste 40 de ani – doar dacă autoritățile o cer explicit pentru ele.

Cine trebuie să fie atent

• Persoanele cu boli tiroidiene (hipertiroidie, boala Graves, Hashimoto, noduli) – discută din timp cu endocrinologul/medicul de familie.
• Persoanele cu alergie cunoscută la iod.
• Persoanele cu dermatită herpetiformă sau vasculită hipocomplementemică (contraindicații din prospect).
• Nou-născuții și gravidele: de regulă o singură doză; medicul verifică ulterior funcția tiroidiană a nou-născutului dacă a primit iodură. Doza repetată la gravide și nou-născuți se evită dacă nu e strict necesar (OMS).

Păstrarea

Cronologia corectă

1. Accident anunțat la o centrală (de exemplu, prin RO-ALERT, radio).
2. Adăpostire sau evacuare, conform instrucțiunilor.
3. Autoritățile anunță administrarea iodurii pentru anumite zone/grupe de vârstă.
4. Dai copiilor și iei tu, conform prospectului și anunțului.
5. Continui adăpostirea; eviți laptele proaspăt și legumele din grădină.
6. Doza repetată doar la cererea autorităților.

Ce spune OMS

Organizația Mondială a Sănătății subliniază că iodura de potasiu este o măsură complementară: adăpostirea, evacuarea și restricțiile asupra alimentelor (mai ales lapte) sunt la fel de importante sau mai importante. În unele scenarii, simpla restricție a laptelui contaminat ar fi prevenit cea mai mare parte a cazurilor de cancer tiroidian după Cernobîl.

Întrebări frecvente

Am peste 40 de ani. De ce nu sunt inclus?

Studiile după Cernobîl au arătat că riscul de cancer tiroidian după expunerea la iod radioactiv scade puternic cu vârsta; la adulții peste 40 de ani e foarte mic, iar riscul efectelor adverse ale iodurii (mai ales la cei cu boli tiroidiene nediagnosticate) e relativ mai mare. De aceea OMS și multe țări prioritizează copiii, tinerii, gravidele și femeile care alăptează. Autoritățile pot decide altfel în situații de expunere foarte mare.

Ce fac dacă nu am pastile și se anunță administrarea?

Urmează instrucțiunile: autoritățile vor indica punctele de distribuție. Nu pleca prin zona contaminată pentru a căuta pastile dacă ți se cere adăpostirea – adăpostirea și evitarea laptelui contaminat sunt protecții la fel de importante.

Pot da copilului pastila mai devreme, „să fiu sigur”?

Nu. Luată prea devreme, protecția scade până la momentul expunerii; luată fără motiv, expune copilul la efecte adverse inutile. Așteaptă anunțul.

Ce fac cu pastilele expirate?

Întreabă farmacia sau DSP-ul despre înlocuire și predă-le la farmacie pentru eliminare. Nu le arunca la gunoi și nu le lăsa la îndemâna copiilor.

Iodura se ia și la un atac nuclear?

Depinde. Fallout-ul unei detonări conține și iod radioactiv, dar decizia aparține autorităților. Prioritatea absolută în primele ore e adăpostirea, nu pastila.

Scenarii: când vei auzi, realist, de iodură

De ce nu „preventiv”: un exemplu

Să presupunem că auzi la știri despre o problemă la o centrală îndepărtată și dai copiilor pastila „ca să fie protejați”. Protecția durează aproximativ o zi. Dacă eliberarea are loc peste trei zile sau nu are loc deloc, pastila nu a protejat nimic, dar copiii au fost expuși la eventualele efecte adverse. Iar dacă anunțul vine efectiv peste trei zile, te vei întreba dacă poți da a doua doză. Răspunsul corect îl dă doar autoritatea, pentru situația concretă. De aceea regula este simplă: iodura se ia la anunț, nu la știre.

Cine primește prioritate, conform OMS

Ghidurile Organizației Mondiale a Sănătății (actualizate în 2017) pun pe primul loc grupele la care beneficiul e cel mai mare:

1. Nou-născuții, sugarii, copiii și adolescenții (până la 18 ani).
2. Femeile însărcinate și cele care alăptează (protejează și copilul).
3. Tinerii adulți (în România, programul a vizat persoanele de până la 40 de ani).
4. Adulții peste 40 de ani – doar dacă se estimează doze foarte mari la tiroidă, la decizia autorităților.

Cum o administrezi copiilor fără stres

• Citește prospectul acum, în liniște, nu în criză. Marchează cu un pix secțiunea pentru grupa de vârstă a copiilor tăi.
• Pentru copiii care nu înghit comprimate, prospectul explică de obicei cum se dizolvă sau se fărâmițează în puțin lichid (apă, lapte, suc). Gustul e neplăcut: un suc sau un piure ajută.
• Pune lângă cutie o seringă de dozare curată sau o linguriță și un pahar mic, ca să nu cauți în criză.
• Spune copilului simplu: „E un medicament care ne protejează gâtul. Îl luăm o singură dată, pentru că așa au spus doctorii.”
• Dacă copilul vomită imediat după, întreabă medicul sau linia oficială înainte de a repeta.

Păstrarea pe termen lung

Greșeli frecvente

• Luarea pastilei la prima știre despre o centrală.
• Doze repetate „ca să fie sigur”.
• Înlocuirea cu tinctură de iod, betadină, sare iodată sau suplimente cu iod.
• Nicio verificare a bolilor tiroidiene în familie înainte de criză.
• Deplasarea prin zona contaminată, în timpul adăpostirii, pentru a căuta pastile.
• Neglijarea restricțiilor la lapte: iodura nu te scutește de ele.

Femeia însărcinată sau care alăptează

Pentru gravide, iodura protejează atât tiroida mamei, cât și pe cea a fătului (după primul trimestru, tiroida fătului captează iod). De regulă, se recomandă o singură doză, la anunț. Nou-născutul care a primit iodură (direct sau prin mamă, în condiții speciale) trebuie verificat ulterior de medic (funcția tiroidiană). Mama care alăptează primește iodura la anunț, ca adult, și continuă alăptarea, cu excepția cazului în care autoritățile sau medicul spun altceva. Discută din timp cu medicul ginecolog sau de familie.

Iodura și alte medicamente

Dacă cineva din familie ia tratament pentru tiroidă (de exemplu, hormon tiroidian după operație sau pentru hipotiroidie), nu întrerupe tratamentul. Întreabă din timp medicul endocrinolog ce trebuie să faci la un anunț de administrare a iodurii. Persoanele care au avut tiroida scoasă complet nu au, de regulă, ce proteja prin iodură, dar decizia o ia medicul.