Județul Maramureș

Maramureșul are două fețe: Țara Maramureșului la nord, cu Sighetu Marmației, văile Izei, Vișeului și Tisei – o depresiune de munte izolată iarna – și zona Baia Mare la sud, cu un oraș mare, o lungă istorie minieră și urmele ei în sol și în ape. Pe la Sighet trece granița cu Ucraina, pe Tisa. Pentru o familie cu copii mici, trei teme domină: viiturile, poluarea minieră (apă și sol) și iarna pe pasuri.

🗺️ Vezi pe hartă județul Maramureș · Baia Mare · Sighetu Marmației

Date generale

Riscurile, ierarhizate

1. Inundații – pe Tisa, Iza, Vișeu, Someș, Lăpuș. Planul de amenajare a teritoriului județean (PATJ) enumeră inundații majore în 1970, 1974, 1975, 1978–1981, 1989, 1993, 1995, 1998, 2000, 2001, 2006, 2008.
2. Poluare minieră și industrială – accidentul de la Baia Mare (30 ianuarie 2000), deversarea de la Borșa (martie 2000), iazuri de decantare și sol contaminat cu metale grele în jurul fostelor topitorii.
3. Iarnă grea, viscol, avalanșe – Pasul Prislop, Pasul Gutâi, Munții Rodnei.
4. Alunecări de teren și prăbușiri pe sare – Băsești, Bicaz, Groși, Mireșu Mare (potențial ridicat); prăbușiri la Ocna Șugatag, Rona de Sus, Coștiui.
5. Granița cu Ucraina – efecte indirecte ale războiului, fluxuri de refugiați (Sighet, 2022).
6. Cutremure locale – zona seismică Crișana–Maramureș, cutremure mici dar superficiale; majoritatea județului în gradul 6 MSK.
7. Incendii de vegetație și în gospodăriile cu case de lemn.

Inundații: râuri, localități, baraje

Maramureșul are văi abrupte și ploi abundente; apa se adună repede. Conform studiilor pentru PATJ Maramureș, inundațiile din 1970, 1998, 2001 și 2008 au fost printre cele mai importante, pe râurile Tisa, Iza, Vișeu, Someș și Lăpuș.

Baraje: lacul de acumulare Firiza (Strâmtori), deasupra orașului Baia Mare, este sursa principală de apă potabilă a orașului. Lacurile de acumulare au atenuat viiturile în trecut (ex. 1980, conform PATJ). Află de la ISU dacă locuința ta este în zona de inundabilitate în aval de baraj.

Poluarea minieră: Baia Mare 2000 și ce rămâne azi

• 30 ianuarie 2000, Baia Mare: digul unui iaz de decantare al companiei Aurul (asociere între Esmeralda Exploration din Australia și statul român) s-a rupt noaptea. Aproximativ 100.000 m³ de apă contaminată cu cianuri (estimat la circa 100 de tone de cianuri) au ajuns în Lăpuș, apoi în Someș, Tisa și Dunăre, trecând prin Ungaria și Serbia. Pe Tisa a murit o cantitate uriașă de pește; mai multe orașe din aval și-au oprit captările de apă.
• Martie 2000, Băile Borșa: la circa cinci săptămâni după, s-a rupt digul unui iaz minier la Borșa; aproximativ 20.000 m³ de apă încărcată cu zinc, plumb și cupru au ajuns în Vișeu și apoi în Tisa.

Iazurile de decantare și haldele vechi sunt inventariate de autorități ca situri contaminate. La ploi extreme, ele pot ceda – dacă locuiești în aval de un iaz, tratează-l ca pe un mic baraj: ai traseu de urcare pe versant și rucsac pregătit. Pentru accidente chimice în general, vezi cartea NBC.

Cutremure locale

Maramureșul este în zona seismică Crișana–Maramureș. Conform studiilor PATJ, cea mai mare parte a județului e încadrată în gradul 6 de intensitate (MSK). Cutremurele de aici sunt de suprafață (în jur de 5–10 km adâncime), deci chiar și unul de magnitudine 4 se simte puternic aproape de epicentru, dar se stinge repede cu distanța. Au fost înregistrate serii de cutremure mici (magnitudine 2–3) în estul județului, la aproximativ 55 km est de Baia Mare, resimțite de populație.

Seismologii INCDFP arată că zona se întinde de lângă Oradea până dincolo de Baia Mare și că seisme mai puternice apar rar (ordinul a câteva zeci de ani). Practic: fixează mobila înaltă, ține lanterna lângă pat, verifică podurile și pivnițele vechi de piatră. Detalii în Cutremur.

Iarna: viscol, avalanșe, pasuri

Avalanșe: Munții Rodnei (zona Borșa, Pietrosu) au pârtii și trasee expuse. Nu urca iarna cu copiii pe trasee de altitudine; verifică buletinul nivometeorologic al ANM și Salvamont.

Țara Maramureșului iarna: depresiunea Sighetului și văile Izei și Vișeului sunt legate de restul țării doar prin pasuri (Gutâi, Prislop, Șetref, Huta). Dacă ninge abundent pe toate în același timp, aprovizionarea magazinelor se poate opri câteva zile. De aceea, familiile din nord ar trebui să aibă un stoc mai mare decât cele din Baia Mare: cel puțin 2–4 săptămâni de hrană, medicamente pentru o lună, lemne pentru toată iarna. Pentru copii mici, ține acasă și o rezervă de lapte praf, scutece și medicamente uzuale pentru o lună.

Alunecări de teren, prăbușiri pe sare, incendii

• Potențial ridicat de alunecări (conform PATJ): Băsești, Bicaz, Groși, Mireșu Mare. Potențial mediu–ridicat: Baia Sprie, Șomcuta Mare, Târgu Lăpuș. Suprafețe mari afectate: Rona de Sus, Budești, Coroieni, Târgu Lăpuș, Vima Mică. Pagube însemnate 2005–2015: Vișeu de Sus, Botiza, Coroieni, Baia Sprie.
• Prăbușiri legate de exploatarea sării: Ocna Șugatag, Rona de Sus, satul Coștiui. Nu te apropia de lacuri sărate noi apărute sau de zone îngrădite.
• Incendii: case și șuri din lemn, porți maramureșene, fânețe – focul se întinde repede. Stingător de 6 kg în casă și găleți cu apă/nisip lângă șură.

Granița cu Ucraina

Granița merge pe Tisa, cu punctul de trecere de la Sighetu Marmației (podul peste Tisa spre Solotvino). În 2022, punctul Sighet a primit un număr mare de refugiați din Ucraina. Regiunea vecină (Transcarpatia) a fost mai puțin lovită de război decât estul Ucrainei, dar și acolo au existat alerte.

• Posibil: aglomerație pe DN18/DN19, restricții temporare în zona de frontieră, controale.
• Risc radiologic îndepărtat: centralele nucleare din Ucraina, Ungaria (Paks) și Slovacia sunt la câteva sute de km. Instrucțiunile vin prin RO-ALERT; iodura de potasiu doar la indicația autorităților.
• Nu atinge obiecte căzute; anunță 112.

Evenimente istorice verificate (pe scurt)

Instituții și contacte

Trasee de evacuare logice

Surse de apă alternative

• Izvoare de munte și fântâni în Țara Maramureșului – de obicei bune, dar fierbe/filtrează după inundații.
• Borcuturi (izvoare minerale) – bune ca rezervă pentru adulți; nu ca apă principală pentru lapte praf.
• Zona Baia Mare–Baia Sprie–Cavnic: NU folosi pâraie sau fântâni de lângă halde, iazuri sau foste topitorii fără analiză DSP. Ai stoc de apă îmbuteliată (minimum 4 L/persoană/zi pentru 2 săptămâni) – aici rezerva este mai importantă decât în alte județe.
• Apa de ploaie colectată de pe acoperiș – pentru spălat; pentru băut doar după filtrare și fierbere, și nu în zonele cu praf metalic.

Oraș vs sat de munte

Plan pentru familie: dacă se anunță o poluare accidentală pe râu

Scenariul din 2000 se poate repeta, la scară mai mică, oriunde există iazuri sau depozite chimice în amonte. Ce faci concret:

1. Ascultă anunțurile oficiale (RO-ALERT, radio local, primăria, DSP). Ele spun ce râu și ce porțiune sunt afectate.
2. Nu folosi apa din râu, din pâraiele care se varsă direct în el și din fântânile din imediata vecinătate a albiei, nici pentru animale.
3. Nu pescui și nu consuma pește din râul afectat până la anunțul oficial.
4. Ține copiii departe de mal – nu se joacă în apă, nu aruncă pietre, nu ating spuma sau depunerile.
5. Dacă rețeaua de apă a orașului își oprește captarea, folosește stocul de apă îmbuteliată și cisternele trimise de autorități.

Ce să ai în plus în stoc (specific Maramureș)

Tabel riscuri – Maramureș

Vezi și: Suceava · Satu Mare · Bistrița-Năsăud · Apa