Covasna: ghid local de pregătire

Covasna este cel mai mic județ din Ardeal ca populație, dar și cel mai apropiat de zona seismică Vrancea. Orașul Covasna, Zagonul și Întorsura Buzăului sunt la doar câteva zeci de kilometri de zona epicentrală, unde cutremurele se produc la adâncimi de 60–200 km. În plus, depresiunile din județ sunt printre cele mai reci locuri din țară, pădurile au o densitate mare de urși, iar subsolul vulcanic emană dioxid de carbon în mofete – un risc pe care multe familii venite din alte zone nu îl cunosc deloc. Ghidul de mai jos e scris pentru o familie cu doi copii mici care locuiește sau stă des în zonă.

🗺️ Vezi pe hartă  ·  Sfântu Gheorghe  ·  Covasna (oraș)  ·  Întorsura Buzăului

Date generale

Reședința este Sfântu Gheorghe. Celelalte orașe: Târgu Secuiesc, Covasna, Baraolt, Întorsura Buzăului. Majoritatea populației vorbește maghiara; instituțiile au informații și în română. Județul cuprinde Depresiunea Târgu Secuiesc (Câmpia Târgului), o parte din Depresiunea Brașovului (Sfântu Gheorghe), Depresiunea Baraolt și Depresiunea Întorsurii Buzăului, înconjurate de munții Bodoc, Baraolt, Nemira, Vrancei, Întorsurii și Ciucaș. Este o zonă de stațiuni balneare cu ape minerale și mofete (Covasna, Balvanyos, Malnaș).

Riscurile, în ordinea importanței

Cutremurul: aproape de sursă

Cutremurele vrâncene se produc sub Munții Vrancei, chiar la est de granița județului. Pentru că focarul e adânc (de obicei 60–200 km), undele se propagă departe și pe o arie mare; dar zonele apropiate primesc și unde mai puțin atenuate. Pe hărțile de hazard seismic din normativul P100, estul județului Covasna are valori ale accelerației de proiectare printre cele mai mari din Transilvania – verifică harta P100-1/2013 pentru localitatea ta exactă. Istoric, cutremurele mari (1802, 1838, 1940, 1977) au produs pagube și în Țara Bârsei și în Secuime; despre efectele detaliate în Covasna nu am găsit date pe care să le pot verifica, dar e rezonabil să presupui efecte cel puțin la fel de puternice ca la Brașov, unde în 1977 au fost afectate aproximativ 1.090 de clădiri.

Ce e diferit aici față de București

• Case vechi de cărămidă și chirpici la sate, multe fără centuri de beton. Zidurile groase dau senzația de siguranță, dar se fisurează și se prăbușesc la mișcări mari. Coșul de fum este primul care cade.
• Iarna: un cutremur în ianuarie la −20 °C te poate lăsa fără casă locuibilă. Ai nevoie de un plan de adăpost la rude sau vecini cu casă nouă, plus haine, saci de dormit și o sursă de căldură în rucsacul de urgență.
• Replicile: după un cutremur mare urmează replici. Nu intra în casa crăpată să iei lucruri.

Gerul din depresiuni

Depresiunea Întorsurii Buzăului e una dintre cele mai reci zone locuite din România: −35,8 °C pe 8 februarie 2005, −35,5 °C în 1985, −35,2 °C în ianuarie 1963 și în februarie 1947, −34,7 °C pe 8 ianuarie 2015, iar în Crăciunul lui 1998, −34,5 °C – minimul absolut pentru luna decembrie la nivel național.

Asemenea temperaturi sunt periculoase pentru copiii mici în trei situații: pană de curent la o casă cu centrală, mașină înzăpezită și cădere a sistemului de apă (țevi înghețate).

• Ține lemne pentru toată iarna, chiar dacă ai centrală pe gaz; o sobă de rezervă sau un șemineu funcțional e aur în Covasna.
• Detector de monoxid de carbon în fiecare cameră cu sobă.
• Copiii dorm cu căciulă subțire și în sac de dormit, nu sub 5 pături grele.
• Ai lichid de parbriz de iarnă și motorină de iarnă; un motor diesel poate să nu pornească la −30 °C.

Mofetele și dioxidul de carbon: riscul pe care nu îl vezi

Zona vulcanică din estul Carpaților (Ciomadul, Bodoc, Harghita) eliberează și azi gaze prin fisuri: în principal dioxid de carbon, uneori și hidrogen sulfurat. Stațiunile le folosesc în mofete – băi de gaz uscat, considerate terapeutice pentru adulți. Dar CO₂ este mai greu decât aerul: se adună în gropi, beciuri, fântâni, peșteri și în locuri joase fără vânt. La concentrații mari, un om își pierde cunoștința în câteva respirații, fără miros de avertizare.

Același fenomen poate apărea în beciurile caselor din localitățile cu emanații (de exemplu, Covasna). Dacă simți amețeală, dureri de cap sau respirație grea într-un beci, ieși imediat.

Urșii

Covasna are una dintre cele mai mari densități de urși din țară. Urșii intră frecvent în localități (Covasna, Zagon, Comandău, Sfântu Gheorghe-marginea, Bodoc, Sita Buzăului), iar mesajele RO-ALERT pentru urși sunt aproape zilnice în anumite perioade ale anului.

• Pe drumul DN13E Covasna–Comandău–Întorsura și pe drumurile forestiere, urșii trec des; conduce încet și nu opri lângă ei.
• Gunoiul, hrana animalelor, merele căzute, stupii – toate atrag urșii. Ține-le închise sau protejate cu gard electric.
• Copiii mici nu se joacă singuri în curte dacă ați primit RO-ALERT pentru urs în zonă.
• La drumeție: grup, zgomot, câinele în lesă (un câine liber poate aduce ursul înapoi spre voi).

Inundațiile

Râul Negru, care drenează Câmpia Târgului, Oltul, care intră în județ din Harghita și trece pe la Sfântu Gheorghe, Râul Covasna și Tărlungul în sud-vest pot ieși din albie după ploi abundente. La sfârșitul lui mai 2025, după ploi puternice, s-au inundat zone din Lunca Mărcușului și Băcel; pe Tărlung s-a produs o breșă în dig, închisă apoi de autorități, iar digurile vulnerabile au fost întărite cu peste 5.000 de saci de nisip. Este exact tipul de eveniment pe care trebuie să-l anticipezi: nu o catastrofă națională, ci o noapte în care apa intră în curte și în casă.

• Verifică hărțile de hazard pe site-ul Apelor Române (ABA Olt).
• Dacă locuiești lângă un dig, ține saci și lopeți la îndemână și urmează ordinele de evacuare imediat.
• După inundație: apa din fântână nu e potabilă până la analiză DSP.

Pasuri și trasee de evacuare

După un cutremur mare, logica e să pleci departe de Vrancea, adică spre vest (Brașov, Odorhei), nu spre est. Ține minte și că podurile pot fi închise pentru verificări.

Riscuri legate de război – ce e public

Covasna nu are baze militare mari cunoscute public. Riscurile într-un conflict ar fi indirecte: întreruperea gazului și curentului (cu ierni foarte reci), întreruperea transportului pe DN11 spre Moldova și fluxuri de oameni dinspre est. Planul tău trebuie să pună accent pe autonomie termică și hrană pentru 1–3 luni. Vezi cartea Război și conflict armat.

Evenimente istorice verificate

• 1 februarie 1947, ianuarie 1963, 1985, 25 decembrie 1998, 8 februarie 2005, 8 ianuarie 2015 – geruri sub −34 °C la Întorsura Buzăului.
• 4 martie 1977 – cutremurul vrâncean, magnitudine aproximativ 7,4, simțit foarte puternic în toată zona de curbură.
• Mai 2025 – inundații la Lunca Mărcușului și Băcel, breșă în dig pe Tărlung.

Instituții și contacte

Surse de apă

• Orașe: rețea din captări de munte și subterane. La cutremur, rețeaua poate fi avariată.
• Sate: fântâni. În zonele cu ape minerale, unele fântâni au apă bogată în CO₂ și minerale – bună de băut pentru adulți în cantități normale, dar nu folosi ape minerale puternice pentru prepararea laptelui praf pentru sugari (au mult sodiu și minerale). Pentru bebeluși: apă plată cu mineralizare scăzută.
• Iarna: rezerva de apă se ține în casă, nu în șopron, unde îngheață.

Oraș vs sat de munte

Ce să ai în plus în stoc în Covasna

Scenariu: cutremur mare într-o noapte de ianuarie

E ora 3 noaptea, afară sunt −18 °C, copiii dorm. Casa începe să se zgâlțâie puternic. Ce faci, în ordine:

1. Nu fugi pe scări sau afară în timpul mișcării. Te arunci lângă patul copiilor, îi tragi jos, lângă pat sau sub o masă solidă, și îi acoperi cu corpul și o pernă. Mișcarea unui cutremur vrâncean mare durează de obicei 30–60 de secunde.
2. După ce se oprește: încălțăminte în picioare (cioburi), lanterna frontală pe cap. Nu aprinzi chibrituri sau brichete – poate fi scurgere de gaz.
3. Închizi gazul de la robinetul principal, dacă simți miros sau dacă vezi avarii. Oprești curentul dacă sunt fire smulse sau scântei.
4. Îmbraci copiii cu ce ai pregătit lângă pat: salopete, căciuli, geci. Iei rucsacul de lângă ușă.
5. Dacă pereții au crăpături mari, tavanul e fisurat sau coșul a căzut: ieși în curte, departe de ziduri și de coș, și mergi la rude sau vecini cu casă sigură. Dacă nu ai unde: mașina, cu motorul pornit periodic și eșapamentul liber, e un adăpost temporar mai bun decât curtea.
6. Asculți radioul. Replicile urmează: nu intri înapoi în casa avariată pentru lucruri.
7. Trimiți SMS-uri, nu suni – rețelele sunt aglomerate. Stabilește dinainte o rudă din alt județ ca punct de contact.

Acest scenariu arată de ce în Covasna rucsacul de cutremur trebuie să conțină, în sezonul rece, și haine groase, saci de dormit și o sursă de lumină și căldură. Un cort de iarnă sau o prelată groasă în magazie îți dă o opțiune în plus în curte, dacă vremea permite.

Calendar de pregătire pe anotimpuri

Tabel-rezumat al riscurilor

Vezi și: Brașov, Harghita.