Alba: riscuri locale și plan de pregătire

Alba e un județ de contraste: în est, culoarul Mureșului și al Târnavelor (Alba Iulia, Sebeș, Aiud, Blaj, Teiuș, Ocna Mureș), cu orașe, industrie, autostrăzi și câmpii agricole; în vest, Munții Apuseni (Țara Moților: Câmpeni, Abrud, Roșia Montană, Albac, Arieșeni), cu sate răsfirate pe culmi, drumuri lungi și o istorie minieră de două milenii; în sud, Munții Șureanu și Cindrel, cu barajele de pe Sebeș și drumul Transalpina. Principalele teme de pregătire pentru o familie de aici sunt apa (aproape tot județul e afectat periodic de inundații), iarna la munte și moștenirea minieră din Apuseni.

🗺️ Vezi pe hartă – județul Alba · 🗺️ Alba Iulia · 🗺️ Roșia Montană

Date generale care contează

• Mureșul traversează județul de la nord-est la sud-vest (Ocna Mureș, Aiud, Teiuș, Alba Iulia, apoi spre Hunedoara). Afluenții lui principali din județ: Arieșul (care vine din Apuseni, prin Câmpeni, Baia de Arieș), Târnavele (Blaj), Ampoiul (Zlatna, Alba Iulia), Sebeșul (Sebeș), Secașul, Cugirul. Toate sunt administrate de ABA Mureș.
• Barajele de pe Sebeș (Oașa, Tău și altele mai jos) formează un sistem hidroenergetic în munți.
• Apusenii: zonă carstică și minieră, cu multe sate de crestă (crânguri) la distanțe mari de drumuri asfaltate.
• Căi de acces: autostrada A1 (Sebeș – Deva/Sibiu), A10 (Sebeș – Turda), DN1 și DN7 pe culoarul Mureșului; DN75 pe valea Arieșului; Transalpina (DN67C) spre sud, închisă iarna.

Riscurile din Alba, ierarhizate pentru o familie

1. Inundațiile: istoria unui județ de ape

Potrivit datelor centralizate pentru județ, aproximativ 96% din unitățile administrative ale Albei sunt considerate afectabile de inundații, iar în 2020 peste jumătate dintre ele au raportat fenomene de acest fel. Cele mai importante viituri documentate:

• Mai 1970 – cea mai mare inundație cunoscută pe Mureș: debit de vârf de aproximativ 2.450 m³/s la Alba Iulia; Mureșul a acoperit o mare parte din oraș. Au fost inundate și Arieșul, Târnavele, Ampoiul, Sebeșul, Secașul.
• Iulie 1975 – pe Târnava Mare și Târnava Mică, debite mai mari decât în 1970 în unele puncte; vârf de 851 m³/s la Blaj.
• Martie 1981 – Arieșul superior, după ploi calde și topirea rapidă a zăpezii: 735 m³/s la Câmpeni, 860 m³/s la Baia de Arieș.
• Sfârșitul lui 1995 – începutul lui 1996 – Mureșul la Alba Iulia: 1.390 m³/s, iarnă cu ploi și dezgheț.
• Iunie 1998 – Mureș, Târnave și afluenți; cea mai mare viitură din județ după 1975.
• 2017, 2018, 2019, 2021 – serii de viituri pe râuri mici (Geogel, Săgagea, Ampoi, Sebeș, Cugir, Arieșul Mic și altele), cu zeci de localități afectate; în iulie 2021, în bazinul Arieșului (Câmpeni, Abrud, Roșia Montană) s-au înregistrat debite rare.

Ce înseamnă pentru tine: în Alba, inundația nu e un eveniment „o dată în viață”, ci un risc anual undeva în județ. Două tipuri contează:

• Viiturile mari pe Mureș și Târnave: vin după ploi lungi sau dezgheț, cu avertizări hidrologice; ai de obicei timp să pleci dacă reacționezi la timp.
• Viiturile rapide pe pâraiele din Apuseni și Șureanu: vin în 1–3 ore după o ploaie torențială. Aici nu ai timp de gândit: trebuie să știi dinainte unde urci.

2. Iarna în Apuseni și la munte

În Țara Moților, mulți oameni locuiesc pe culmi, în gospodării izolate legate de drumuri forestiere. Iarna, zăpada mare și viscolul pot tăia accesul zile întregi. Transalpina este închisă de regulă din toamnă până vara, iar drumurile spre Șugag și Oașa pot fi grele. Pentru o familie cu copii mici care trăiește sau petrece iarna acolo: lemne pentru toată iarna, alimente pentru cel puțin o lună, trusă medicală extinsă, încărcător solar și radio. Nu porni la drum pe viscol, oricât de aproape ar fi satul vecin.

3. Alunecări de teren

Dealurile Târnavelor (zona Blaj, Jidvei, Cetatea de Baltă) și versanții din Apuseni au mulți versanți instabili. După ploi lungi, apar crăpături în drumuri și în curți. Semne de pericol la casa ta: crăpături noi în pereți, uși și ferestre care se blochează, garduri și copaci înclinați, apă care iese din pământ unde nu era. Anunță primăria și, dacă semnele se înmulțesc rapid, pleacă temporar cu copiii.

4. Moștenirea minieră

Munții Apuseni din Alba sunt de două mii de ani o zonă de minerit al aurului, argintului și cuprului. Câteva lucruri publice și verificate:

• Roșia Montană – peisajul minier antic a fost înscris în iulie 2021 pe lista patrimoniului mondial UNESCO, după ani de dispută publică privind un proiect de exploatare cu cianuri, care nu s-a mai realizat.
• Roșia Poieni și iazul de la Geamăna – iazul de decantare al exploatării de cupru de la Roșia Poieni a acoperit, începând cu anii 1970, satul Geamăna; turla bisericii ieșind din lacul de steril a devenit un simbol al poluării miniere. Iazurile de acest fel trebuie supravegheate permanent.
• Zlatna – fosta topitorie de metale neferoase a poluat timp de decenii aerul și solul din zonă; activitatea a fost oprită, dar solurile din jur pot păstra metale grele.
• Valea Arieșului – a primit ape de mină de la mai multe exploatări; apa de râu nu e o sursă potrivită pentru băut fără tratare serioasă, iar pentru metale grele tratarea casnică nu e suficientă.

Ce faci concret: afli dacă locuința ta e în aval de un iaz de decantare, nu lași copiii pe halde sau lângă galerii, nu cultivi legume pentru copii pe soluri cunoscute ca poluate fără analize și nu bei apă din pâraie care vin din zone miniere. Lecția Certejului din 1971 (vezi articolul despre Hunedoara) arată cât de grav poate fi cedarea unui iaz.

5. Canicula

Pe culoarul Mureșului, verile sunt calde, cu zile de peste 35°C. Pentru bebeluși și copiii mici, aplici aceleași reguli: camera răcoroasă, hidratare, fără ieșiri la prânz, nimeni lăsat în mașină.

6. Accidente industriale și transport

Pe A1, A10, DN1 și pe calea ferată (nodul Teiuș) circulă transporturi de combustibili și chimicale. Există și platforme industriale în Alba Iulia, Sebeș, Cugir, Aiud, Blaj. La un accident cu substanțe periculoase, regula e adăpostirea în interior; vezi cartea NBC.

7. Cutremurul

Alba are seismicitate locală redusă. Cutremurele mari din Vrancea se simt moderat, iar cele din Banat, Gorj sau Făgăraș se pot resimți. Riscul principal e în clădirile vechi (cetatea și centrul vechi din Alba Iulia, Aiud, Blaj) și la coșurile de fum. Fixarea mobilei rămâne o măsură ieftină și utilă. Vezi cartea Cutremur.

8. Incendii

Arderile de primăvară pe pășuni și fânețe scapă des de sub control în Apuseni și pe dealurile Târnavelor. Respectă interdicțiile, nu lăsa focul nesupravegheat, ține vegetația uscată departe de casă și de șură.

Evenimente istorice verificate

• 1784 – răscoala condusă de Horea, Cloșca și Crișan, pornită din Apuseni.
• 1 decembrie 1918 – Marea Adunare de la Alba Iulia.
• Mai 1970 – cea mai mare viitură cunoscută pe Mureș, cu o mare parte din Alba Iulia inundată.
• Iulie 1975 – viitură record pe Târnave.
• 1995–1996, 1998 – viituri majore pe Mureș, Târnave și Arieș.
• Iulie 2021 – Roșia Montană în patrimoniul UNESCO; în aceeași lună, viituri rare în bazinul Arieșului.

Instituții și contacte

Trasee de evacuare logice

Orientativ; traseele reale sunt cele anunțate de ISU și Poliție.

Surse de apă alternative

• Izvoarele din Apuseni: numeroase, dar în zonă carstică apa se contaminează ușor. Filtrează și dezinfectează mereu.
• Evită apa din zonele miniere (Roșia Montană, Roșia Poieni, Baia de Arieș, Zlatna): metalele grele nu dispar prin fierbere.
• Fântânile din lunca Mureșului: după inundații, dezinfectează și analizează fântâna înainte să o folosești; pentru bebeluși, apă îmbuteliată.
• Apa sărată de la Ocna Mureș nu e potabilă; zonele vechilor exploatări de sare pot avea și terenuri instabile – informează-te la primărie.
• Mureșul, Târnavele: doar ca ultimă soluție, cu decantare, filtrare și dezinfecție.

Detalii în cartea Apa.

Oraș sau sat

Ce să ai în plus în stoc în Alba

Primele minute

1. Cod roșu de inundații sau RO-ALERT de evacuare: iei rucsacii, copiii, actele și medicamentele, oprești gazul și curentul, pleci pe traseul indicat.
2. Pârâul de lângă casă crește brusc: urci imediat lateral, pe versant; nu încerci să salvezi mașina.
3. Crăpături noi care se măresc la casă (alunecare): scoți copiii din casă, anunți primăria și 112.
4. Accident chimic pe A1 sau pe calea ferată: adăpostire în interior, ventilație oprită, radio pornit.
5. Viscol în Apuseni: rămâi acasă, o cameră încălzită, verifici coșul și detectorul de CO.

Vezi și: Hunedoara · Bihor · Arad