În concediu: la mare, la munte sau în străinătate când lovește criza

Concediul e momentul în care ești cel mai puțin pregătit: departe de casă, adesea fără mașină, într-o țară în care nu vorbești limba, fără rucsacul de urgență, cu copiii lângă tine 24 de ore din 24. Și tocmai atunci pot apărea crize: un cutremur în Grecia sau Turcia, incendii de vegetație pe litoralul mediteranean, inundații, o grevă care blochează zborurile, o pandemie care închide granițele (cum s-a întâmplat în martie 2020), tulburări civile, un război care izbucnește în regiune. Acest capitol te ajută să pleci pregătit și să știi pe cine suni.

Înainte de plecare

Informare

• Citește atenționările și alertele de călătorie ale Ministerului Afacerilor Externe (MAE) pentru țara de destinație, pe site-ul MAE. Ele spun ce riscuri sunt (cutremure, incendii, tulburări, boli), ce documente trebuie și unde e ambasada.
• Instalează aplicația de informare pentru călători a MAE (în ultimii ani s-a numit „Călătorește informat”; anterior a existat „Călătorește în siguranță” – verifică numele actual în magazinul de aplicații). Prin ea primești alerte pentru țara în care ești.
• Notează numărul de urgență consulară al MAE și datele ambasadei sau consulatului român din țara respectivă (adresă, telefon de permanență). Le găsești pe site-ul MAE și pe site-ul misiunii. Scrie-le și pe hârtie.
• Află numărul de urgență local: în UE e 112; în alte țări, numerele diferă (verifică înainte).
• Află riscurile naturale ale locului: zonă seismică? sezon de incendii? sezon de uragane? cum funcționează alertele locale (multe țări UE au sisteme de alertă pe telefon similare RO-ALERT)?

Documente

• Pașaport sau carte de identitate valabile pentru fiecare membru al familiei, inclusiv copiii (copiii au nevoie de documentele lor proprii).
• Pentru copiii care călătoresc cu un singur părinte sau cu alte persoane: regulile românești privind ieșirea minorilor din țară cer, în anumite situații, declarația notarială a celuilalt părinte. Verifică regulile actuale la Poliția de Frontieră înainte de plecare.
• Copii ale documentelor: fotografii în telefon, într-un cont online sigur, și o copie pe hârtie separată de originale.
• Cardul european de asigurări sociale de sănătate (CEASS) pentru călătoriile în UE/SEE, pentru fiecare membru al familiei. Îl ceri gratuit de la casa de asigurări de sănătate, din timp. Acoperă îngrijirile necesare în sistemul public al țării, în aceleași condiții ca pentru localnici; nu acoperă repatrierea.
• Asigurare de călătorie cu asistență medicală și repatriere, mai ales în afara UE sau pentru sporturi de iarnă. Notează numărul de asistență 24/24.

Bani și comunicare

• Două carduri, de la bănci diferite, ținute separat; numerar în moneda locală pentru câteva zile.
• Roaming activat sau un plan de date; în UE, roamingul funcționează în condițiile tarifelor naționale (verifică excepțiile operatorului tău).
• Persoana de contact din România știe unde stați, cu ce zbor/tren vă întoarceți.

Mini-kitul de concediu

Nu ai nevoie de un rucsac de urgență complet, dar câteva obiecte fac diferența:

• Lanternă frontală, powerbank, adaptor de priză pentru țara respectivă.
• Medicamentele tale și ale copiilor pentru toată perioada plus 3–5 zile (zborurile se anulează), cu prospect și, pentru tratamente cronice, scrisoare medicală.
• Trusă mică de prim ajutor.
• Câteva măști FFP2 (fum de la incendii de vegetație, praf după cutremur).
• O brățară de identificare pentru fiecare copil, cu numărul tău de telefon cu prefixul internațional (+40...).
• O fotografie recentă a fiecărui copil, în telefon.
• Un fluier mic.

Când lovește criza: cine te ajută

Ce poate face consulatul: să-ți elibereze un titlu de călătorie, să te ajute să iei legătura cu familia, să-ți dea informații despre medici și avocați locali, să te viziteze dacă ești arestat, să coordoneze, în crize mari, evacuarea sau repatrierea cetățenilor. Ce nu poate face: să plătească facturile de spital sau hotel, să-ți scoată pe cineva din închisoare, să intervină în procese, să-ți dea bani (decât, în condiții speciale, prin mecanisme de împrumut). MAE cere ca linia de urgență să fie folosită pentru situații grave: accidente, spitalizări, arestări, decese.

Pașaportul pierdut sau furat

1. Caută bine (seiful hotelului, bagajele, mașina închiriată).
2. Raportează la poliția locală și cere un document care atestă pierderea sau furtul.
3. Contactează ambasada sau consulatul român cel mai apropiat.
4. Dai o declarație despre pierdere/furt.
5. Primești un titlu de călătorie, valabil o perioadă scurtă (de obicei până la 30 de zile) și doar pentru întoarcerea în România. În cazuri urgente, se poate elibera și fără programare.
6. Acasă, faci pașaport nou și predai titlul de călătorie.

Cu fotografiile actelor în telefon și o copie pe hârtie, totul merge mult mai repede.

Cutremur în concediu

Multe destinații populare ale românilor sunt în zone seismice active: Grecia, Turcia, Italia, Croația, Muntenegru. La mare, un cutremur puternic sub mare poate fi urmat de tsunami.

• În hotel: aceleași reguli ca acasă (jos, acoperă-te, ține-te), apoi ieși calm, fără lift.
• Pe plajă: dacă simți un cutremur puternic sau lung, sau vezi marea retrăgându-se brusc, nu aștepta alarma: urcă imediat pe teren înalt sau la etajele superioare ale unei clădiri solide, departe de țărm. Urmează indicatoarele de evacuare la tsunami, acolo unde există.
• Anunță familia din România și, dacă e nevoie, consulatul, că ești bine. În dezastre mari, MAE încearcă să localizeze cetățenii români din zonă; un mesaj de la tine îi ajută.

Incendii de vegetație la destinație

Vara, incendiile de vegetație afectează frecvent Grecia, Turcia, Spania, Portugalia, sudul Franței, Italia, inclusiv zone turistice. Urmează alertele locale; dacă se ordonă evacuarea, pleacă imediat, pe rutele indicate. Fumul: închide geamurile, folosește măștile FFP2, ține copiii în interior. Dacă drumul e blocat de foc, plajele și apa au fost, în unele incendii, ultimul refugiu pentru turiști; dar urmează întotdeauna indicațiile autorităților.

La mare în România

• Furtuni de vară: cer care se înnegrește rapid, vânt brusc: ieși din apă, părăsește plaja (trăsnete). Umbrelele de plajă zboară.
• Curenții de rupere (curenți de retur): dacă ești tras spre larg, nu înota contra curentului; înoată paralel cu țărmul până ieși din curent, apoi spre mal. Respectă steagurile salvamarilor.
• Copii pierduți pe plajă: una dintre cele mai frecvente situații pe litoral. Stabilește un reper fix (un post de salvamar, un turn, un bar cu nume) și pune-i copilului brățara. Vezi copilul pierdut.
• Insolația: orele 11–17, umbră, apă, pălărie.

La munte

Pentru drumeții, vreme schimbătoare, avalanșe și Salvamont, vezi cartea Supraviețuirea în natură și la munte. În stațiuni, riscurile „de oraș” se mută la munte: aglomerația la telegondole și pârtii, cozi la ieșirea din stațiune duminică seara pe drumuri înguste, cabane fără curent pe viscol, drumuri închise. Ai mereu combustibil, mâncare și haine pentru o noapte în plus.

Crize mari în străinătate: pandemie, război, granițe închise

În martie 2020, mii de români au rămas blocați în străinătate când zborurile au fost anulate peste noapte; MAE a organizat zboruri de repatriere. Lecțiile:

• Urmărește atenționările MAE zilnic când situația se tensionează; înregistrează-ți prezența în țara respectivă prin canalele MAE, dacă sunt disponibile.
• Decide devreme: dacă situația se înrăutățește, pleacă cât mai există zboruri comerciale. Repatrierile organizate sunt lente și incerte.
• Ai bani pentru o săptămână în plus și medicamente pentru mai mult.
• Rămâi la cazare dacă autoritățile locale cer asta; nu te expune în zone de tulburări.

Cu copiii, departe de casă

• Copiii mici se adaptează greu la stres într-un loc străin. Păstrează rutinele (somn, masă), obiectul de confort, explicațiile simple.
• În fiecare loc nou (plajă, parc de distracții, aeroport), stabiliți punctul de întâlnire.
• Copilul mare învață propoziția „Sunt român, m-am pierdut, sunați-l pe tata” în limba locală sau în engleză („I am lost, please call my mum”), cu numărul de pe brățară.