Izolarea termică ieftină: geamuri, uși, perdele și folii

Nu trebuie să schimbi geamurile sau să anvelopezi blocul ca să ai o casă mai caldă. O mare parte din căldura pierdută iarna fuge prin locuri mici: rosturi la ferestre, curent pe sub uși, geamuri simple, perdele subțiri, guri de aerisire uitate deschise. Cu câteva sute de lei și un weekend de muncă poți reduce simțitor pierderile – iar într-o criză în care nu mai ai încălzire normală, diferența dintre o cameră „etanșată” și una cu curent poate fi de câteva grade. Acest articol se ocupă de măsurile ieftine, reversibile, potrivite și pentru chiriași. Pentru podul și pardoseala casei vezi Podul, pardoseala și pereții.

Unde pierzi căldura: testul cu mâna și lumânarea

Într-o zi cu vânt și frig, plimbă-te prin casă cu mâna udă (simte curentul mai bine) sau cu un bețișor parfumat aprins (fumul arată mișcarea aerului). Verifică: rama ferestrelor, locul unde se întâlnesc cercevelele, pragul ușii de intrare, ușa balconului, prizele de pe pereții exteriori, cutiile de rulou, golurile pe unde trec țevile, trapa podului, gurile de ventilație. Notează fiecare loc pe un plan.

Ferestrele

Termopan care „trage”

Ferestrele termopan au garnituri de cauciuc și feronerie reglabilă. Multe trag curent nu pentru că sunt proaste, ci pentru că sunt reglate „pe vară” sau garniturile sunt îmbătrânite.

• Reglajul de iarnă: pe muchia cercevelei sunt niște știfturi ovale (excentrice). Rotite cu o cheie hexagonală sau cu un clește, strâng cerceveaua pe garnitură. Multe modele au un semn care arată poziția „mai strâns”. Dacă nu știi, cere unui firmist de termopane un reglaj – e o lucrare scurtă și ieftină.
• Garniturile: curăță-le și unge-le cu un spray de silicon o dată pe an. Dacă sunt crăpate, întărite, se pot înlocui (se găsesc garnituri la metru pentru profile).
• Hârtia de test: închide fereastra peste o foaie de hârtie. Dacă o tragi ușor afară, garnitura nu presează.

Ferestre vechi de lemn, cu geam dublu sau simplu

• Bandă autoadezivă de etanșare (burete sau profil de cauciuc tip D, E, P) se lipește pe tocul ferestrei, unde se închide cerceveaua. Alege grosimea după rostul real – prea groasă și fereastra nu se mai închide.
• Chit sau silicon la îmbinarea dintre geam și cercevea, unde chitul vechi a căzut.
• Folie termocontractabilă pentru geam: un kit cu bandă dublu-adezivă și folie transparentă. Lipești banda pe ramă, întinzi folia, apoi o încălzești cu uscătorul de păr – se întinde perfect și devine aproape invizibilă. Creează un strat de aer stagnant, ca un geam în plus. Se scoate primăvara.
• Pentru ferestrele pe care nu le deschizi deloc iarna, chiar și banda de hârtie lipită pe rosturi (metoda bunicilor) funcționează.

Folia cu bule și varianta de criză

Folia cu bule de ambalat lipită direct pe geam (pulverizezi puțină apă pe geam și o lipești cu bulele spre sticlă) adaugă un strat izolant. Trece lumina, dar nu vezi prin ea. E ieftină și se scoate ușor. În criză, pe ferestrele camerelor nefolosite, poți pune plăci de polistiren tăiate pe dimensiunea geamului, presate în ramă – întuneric, dar mult mai cald.

Ușile

• Ușa de intrare: bandă de etanșare pe toc; perie sau garnitură de prag la baza ușii (se înșurubează sau se lipește); capac pentru gaura cheii și pentru vizor la ușile vechi.
• Ușa balconului: ca la ferestre; adesea pierde cel mai mult la prag.
• Ușile interioare: un „opritor de curent” (un sul de material umplut cu nisip sau orez, pus pe jos) ține căldura în camera încălzită. Se poate coase din pantaloni vechi.
• Ușa spre casa scării sau pod: la bloc, casa scării cu geamuri sparte și ușa de la intrare lăsată deschisă răcesc toate apartamentele. Problemă pentru asociație – vezi vecinii și asociația.

Perdelele, draperiile și jaluzelele

O draperie groasă, care ajunge până la pervaz sau podea și se strânge pe lateral, reduce pierderile prin fereastră noaptea. Reguli:

• Seara, trage-le complet; ziua, deschide-le pe ferestrele însorite (sud, vest) – soarele de iarnă încălzește gratuit.
• Draperia nu trebuie să acopere caloriferul de sub fereastră. Dacă o face, căldura urcă direct pe geam. Mai bine draperie până la pervaz și caloriferul liber, sau pervaz lat care deviază aerul cald spre cameră.
• Căptușeala termică (o a doua draperie groasă, sau chiar o pătură prinsă cu cleme) e o soluție de criză foarte eficientă.
• Rulourile exterioare închise noaptea adaugă un strat de aer. Cutia ruloului e însă adesea neizolată – poți lipi polistiren de 1–2 cm în interiorul ei.

Caloriferul și peretele din spate

Caloriferul de pe peretele exterior încălzește și peretele. Folia reflectorizantă pentru calorifere (o placă subțire cu fața metalizată) pusă între calorifer și perete trimite o parte din căldură înapoi în cameră. Efectul e modest, dar e ieftin și durează ani. Nu acoperi caloriferul cu mobilă și nu-l înghesui cu rufe la uscat.

Prize, goluri și cutii

Pe pereții exteriori, dozele prizelor și ale întrerupătoarelor lasă uneori să treacă aer rece. Există garnituri de spumă care se pun sub rama prizei – montarea lor înseamnă desfacerea prizei, așa că se face cu siguranța circuitului oprită și doar dacă știi ce faci; altfel, de electrician. Golurile din jurul țevilor care trec prin pereți se umplu cu spumă poliuretanică (nu lângă țevile de gaz fără acordul instalatorului și nu în jurul coșurilor sau burlanelor).

Camera caldă: strategia de criză

Dacă rămâi fără încălzire normală pentru zile sau săptămâni, nu încerca să încălzești toată casa. Alege o cameră:

1. Alege camera cea mai mică, cu cei mai puțini pereți exteriori și cu o singură fereastră – ideal spre sud.
2. Etanșează fereastra: folie, draperie dublă, eventual polistiren noaptea.
3. Pune opritor de curent la ușă și ține ușa închisă.
4. Acoperă pardoseala rece cu covoare, pături, saltele de spumă.
5. Mută paturile acolo; copiii dorm între adulți sau lângă ei.
6. Folosește încălzirea disponibilă (sobă, radiator, power station) doar acolo.
7. Aerisește scurt de 2–3 ori pe zi, 3–5 minute, larg – nu fereastra rabatată.
8. Detector de CO obligatoriu dacă folosești orice ardere.

Detalii despre cortul în cameră, sacii de dormit și încălzirea camerei calde în cartea Blackout, EMP și energie.

Aerisirea corectă iarna

O casă etanșă trebuie aerisită, altfel crește umiditatea, apare condensul și mucegaiul (vezi Umezeala și mucegaiul). Regula: aerisire scurtă și intensă – deschizi larg geamurile 5–10 minute (cu curent, dacă poți, pe două fețe), de 2–4 ori pe zi, cu caloriferele închise pe durata aerisirii. Pereții și mobila rămân calde, aerul umed iese repede. Fereastra rabatată toată ziua răcește pereții din jurul ei și consumă mult mai multă căldură.

Varianta pe bugete

Atenție la detectoarele și la oxigen

Etanșarea bună e un câștig, dar schimbă și aerul din casă: dacă ai sobă, centrală cu tiraj natural sau încălzitor pe gaz, o casă foarte etanșă poate „sufoca” arderea și poate duce la monoxid de carbon. După orice etanșare serioasă, verifică detectorul de CO și testează tirajul sobei (fumul trebuie să intre în sobă, nu să iasă pe ușă).

Vara: aceleași măsuri, invers

Izolarea te ajută și pe caniculă: ferestrele etanșe țin căldura afară ziua. Strategia de vară: obloane, rulouri sau jaluzele exterioare închise pe fețele cu soare, ferestre închise ziua, deschise larg noaptea și dimineața devreme, folie reflectorizantă pe geamurile de vest (atenție: unele folii pot încălzi excesiv geamul termopan și sunt interzise de producători – verifică). Detalii în cartea Blackout, EMP și energie (răcire pe caniculă).

Cu copii mici

Copiii mici pierd căldură mai repede decât adulții. Patul lor nu trebuie pus lângă fereastra rece sau lângă peretele exterior, unde aerul rece coboară noaptea. Pături și perne în patul bebelușului nu sunt recomandate (risc de sufocare) – folosește sac de dormit de mărimea potrivită și haine pe straturi. Opritoarele de curent sunt jucării atrăgătoare – coase-le solid, să nu se desfacă și să nu verse umplutura.

Lista de toamnă