Acoperișul, jgheaburile, ploile torențiale și vântul

Acoperișul e primul care încasează vântul, grindina, zăpada și ploile torențiale – fenomene tot mai frecvente și mai violente în România. O țiglă spartă neobservată în octombrie devine o pată pe tavan în ianuarie și o grindă putrezită peste cinci ani. Acest articol îți arată cum verifici acoperișul fără să urci pe el inutil, ce faci după o furtună, cum acoperi provizoriu o gaură și cum îți pregătești casa pentru vânt și zăpadă. Despre urcatul pe acoperiș citește obligatoriu și Munca la înălțime.

Inspecția de două ori pe an, fără să urci

Din curte, cu binoclul

• Țigle sau plăci deplasate, sparte, lipsă; tablă ridicată la margini sau cu șuruburi ieșite.
• Coama (partea de sus) și bordurile – mortarul sau elementele de coamă desprinse.
• Coșul de fum: cărămizi căzute, tencuială fisurată, șorțul de tablă din jurul lui desprins.
• Jgheaburile: înclinate, desprinse, pline cu frunze, cu plante crescute în ele.
• Streașina: lemn putred, păsări sau viespi care și-au făcut cuib.
• Antenele, panourile solare, parapetele: prinderi slăbite.

Din pod, cu lanterna

• Pete de umezeală pe căpriori și pe astereală, lemn închis la culoare, mucegai.
• Puncte de lumină care se văd prin acoperiș în timpul zilei (la țiglă, o mică lumină poate fi normală la îmbinări, dar o rază clară arată o țiglă lipsă).
• Folia anticondens ruptă sau cu apă în ea.
• Urme de rozătoare, păsări, jderi.
• Izolația udă sau tasată.

Cel mai bun moment pentru inspecția din pod: chiar în timpul unei ploi puternice sau imediat după, cu lanterna. Marchează locurile cu cretă pe lemn.

Jgheaburile și burlanele

Jgheaburile înfundate fac apa să treacă peste margine, pe fațadă și la baza casei – de unde igrasia urcă în pereți și fundația se udă. Iarna, apa rămasă îngheață și rupe jgheabul sub greutatea gheții.

1. Curăță jgheaburile toamna, după căderea frunzelor, și primăvara.
2. Lucrează de pe o scară bine fixată (vezi munca la înălțime), cu mănuși; scoate frunzele cu mâna sau cu o mistrie de plastic.
3. Spală cu furtunul spre burlan și verifică că apa curge liber.
4. Dacă burlanul e înfundat, desfă-l de la cotul de jos sau împinge cu o sârmă/furtun de jos în sus.
5. Verifică că burlanul descarcă departe de casă (minim 1–2 m de fundație, într-o rigolă, butoi sau teren în pantă).
6. Pune site sau grilaje pe jgheaburi dacă ai copaci aproape.

Apa de pe acoperiș e o resursă: vezi Colectarea apei de ploaie.

Țigla spartă și tabla desprinsă: reparații mici

Țigla ceramică sau de beton: păstrează câteva țigle de rezervă de același model (le ceri la constructor sau la un depozit, cu poză). O țiglă spartă se scoate ridicând ușor țiglele de deasupra, se scoate cea spartă și se pune cea nouă în aceeași poziție. Dacă nu ai țiglă identică, o bucată de tablă îndoită strecurată sub țigla de deasupra și peste cea de dedesubt e o soluție provizorie bună.

Tabla: șuruburile cu garnitură îmbătrânesc; cele slăbite se strâng sau se înlocuiesc cu șuruburi noi cu garnitură EPDM. Găurile mici se astupă cu mastic pentru acoperișuri sau bandă bituminoasă cu aluminiu, pe suprafață curată și uscată.

Mortarul de la coamă căzut lasă apa și vântul să intre. Se reface cu mortar sau, mai modern, cu bandă de coamă ventilată.

După furtună: acoperirea provizorie cu prelată

1. Așteaptă să treacă furtuna și vântul. Nu urca pe acoperiș ud, pe vânt, pe întuneric sau după cutremur cu replici.
2. Dacă apa intră în casă, protejează interiorul: găleți, ligheane, folie peste mobilă, oprește curentul pe circuitele unde apa ajunge la corpuri de iluminat.
3. Ia o prelată mare (mai mare decât gaura cu cel puțin 1 m pe fiecare parte), ideal care să treacă peste coamă.
4. Prinde marginile prelatei între două șipci de lemn și bate șipcile în acoperiș sau leagă-le cu frânghii de elemente solide; nu bate cuie prin țigle intacte dacă poți evita.
5. Partea de sus a prelatei trebuie să fie sub țiglele de deasupra sau peste coamă, ca apa să curgă peste ea, nu sub ea.
6. Fă poze înainte și după pentru asigurare.

Vezi și cartea Abilități, echipament și evacuare pentru reparațiile de urgență la acoperiș și geamuri.

Vântul puternic: pregătirea casei

Când ANM emite avertizare de vânt (cod galben, portocaliu sau roșu) și primești mesaj RO-ALERT:

La bloc, ce zboară de pe balcoane (ghivece, uscătoare, plăci de pe parapet) poate omorî oameni pe trotuar. Strânge tot ce nu e fixat. Dacă ai un acoperiș de tablă pe balconul de la ultimul etaj, verifică-i prinderile.

Copacii din jurul casei

Un copac mare, bolnav sau înclinat spre casă e un risc la fiecare furtună. Semne: ramuri uscate în coroană, scorburi, ciuperci la bază, rădăcini ridicate, înclinare nouă. Toaletarea sau tăierea unui copac mare e muncă de specialist (alpinist utilitar sau firmă), mai ales lângă cabluri electrice. În oraș, pentru copacii de pe domeniul public, anunți primăria; pentru tăierea unui copac din curte poate fi nevoie de aviz – întreabă la primărie.

Zăpada pe acoperiș

Zăpada umedă și grea poate supraîncărca acoperișurile ușoare (anexe, șoproane, sere, garaje, hale), mai ales după ninsori mari succesive. Semne de pericol: uși care se înțepenesc brusc, fisuri noi în tavan, trosnete în structură. Ce faci:

• Îndepărtezi zăpada de pe acoperișurile ușoare de jos, cu o greblă de zăpadă cu coadă lungă, nu urcând pe ele.
• Nu stai sub streașină când se topește zăpada – blocurile de zăpadă și țurțurii cad brusc. Marchează zona și ține copiii departe.
• Țurțurii mari de pe streașină se dau jos cu o coadă lungă, stând lateral, nu dedesubt.
• La bloc, țurțurii de pe terasă și de la cornișe sunt responsabilitatea asociației – anunță administratorul și pune o bandă de avertizare pe trotuar.

Grindina

Grindina mare sparge țigle, perforează policarbonatul, sparge geamurile de pe acoperiș (velux) și distruge panourile solare ieftine. Când se anunță vijelie cu grindină, trage obloanele, adu mașina sub un acoperiș, scoate copiii din curte și de lângă ferestrele mari. După grindină, verifică acoperișul din pod și din curte, fă poze pentru asigurare.

Blocul: terasa și hidroizolația

La blocurile cu terasă, hidroizolația are o durată de viață limitată (de ordinul a 10–20 de ani, după material). Infiltrațiile apar întâi la ultimul etaj, pe la colțuri și lângă gurile de scurgere. Gurile de scurgere ale terasei trebuie curățate de frunze și gunoaie – altfel apa stagnează și intră pe sub hidroizolație. Problema e a asociației; tu poți documenta (poze, date) și cere în scris intervenția.

Ploile torențiale și apa care vine spre casă

Aversele scurte și foarte intense, de tipul celor care au produs inundații rapide în multe localități în ultimii ani, aduc mai multă apă decât pot duce jgheaburile, rigolele și canalizarea. Câteva măsuri ieftine la casă:

• Verifică pe unde curge apa în curte la o ploaie mare: fă poze sau un film. Apa nu trebuie să se îndrepte spre ușa casei, spre pivniță sau spre fântână.
• Curăță șanțul și podețul din fața porții – multe inundații de curte pornesc de la un podeț înfundat cu frunze și gunoaie.
• Păstrează câțiva saci de nisip goi și nisip (sau saci umpluți din timp) pentru ușa pivniței și a garajului.
• Ferestrele de pivniță de la nivelul solului au nevoie de o „curte de lumină” cu bordură sau de un capac pe timp de ploaie.
• La parterul blocului, un dop de cauciuc pentru scurgerea căzii și un capac la WC limitează refularea canalizării supraîncărcate.

Pentru inundațiile mari, vezi cartea Inundații, incendii și vreme extremă.

Acoperișul după cutremur

Cutremurele vrâncene mari au dărâmat în trecut multe coșuri de fum, calcane și frontoane – bucăți grele care cad pe trotuar, pe curte sau prin acoperiș. După un cutremur puternic, nu sta lângă pereții casei și nu urca în pod până nu verifici de afară, de la distanță, coșul și frontoanele. Un coș fisurat nu mai poate fi folosit pentru sobă până nu îl verifică un specialist (gazele și scânteile trec prin fisuri în pod). Vezi și Consolidări pentru cutremur.

Ce păstrezi în casă pentru acoperiș