Ești offline. Vezi paginile salvate pe acest dispozitiv.
Știri

Animalele sălbatice: urși, mistreți, lupi, vipere, căpușe

8 min de citit, capitolul 26 din 28
🌐 valabil în toate situațiile
Cuprins (7 secțiuni)
  1. Ursul brun
  2. Mistrețul
  3. Lupul
  4. Vulpea și animalele cu comportament ciudat
  5. Viperele
  6. Căpușele
  7. Rozătoarele

România are una dintre cele mai bogate faune sălbatice din Europa: urși bruni (una dintre cele mai mari populații din Uniunea Europeană), lupi, râși, mistreți, vulpi, șerpi veninoși. Pentru o familie care se mută la țară, mai ales în zonele de deal și munte, întâlnirea cu aceste animale nu este o excepție. În crize (război, colaps economic, deplasări prin păduri, evacuări), contactul poate deveni mai frecvent. Majoritatea animalelor sălbatice evită oamenii; incidentele grave apar când sunt surprinse, încolțite, atrase de hrană sau își apără puii.

Pentru orice pericol imediat cu animale sălbatice în localitate (urs în curte sau pe stradă, mistreț rănit, animal care pare bolnav) suni la 112. Autoritățile emit frecvent mesaje RO-ALERT pentru urși în localități: când primești unul, stai în casă sau în mașină, ține copiii și animalele înăuntru și nu ieși să faci poze. Pe munte, pentru accidente, contactează Salvamont (numărul național este 0SALVAMONT, adică 0725 826 668; verifică-l și salvează-l în telefon) sau 112.

Ursul brun

De ce vine ursul în sat

Urșii coboară în localități în principal pentru hrană ușor accesibilă: gunoi, resturi alimentare, fructe căzute, porumb, stupi, păsări și animale mici, hrană pentru câini și pisici lăsată afară. Un urs care a găsit o dată hrană lângă case revine și își pierde frica de oameni, devenind tot mai periculos. În zonele cunoscute pentru incidente (de exemplu județele Harghita, Covasna, Brașov, Mureș, Prahova, Neamț, Suceava și alte zone de munte și deal), aceste măsuri sunt esențiale.

În pădure și pe munte

  • Fă zgomot: vorbește, cântă, ai un clopoțel pe rucsac, mai ales în zone cu vizibilitate mică, lângă râuri zgomotoase și în zmeuriș sau afiniș.
  • Mergi în grup, ziua; evită amurgul și zorii.
  • Ține câinele în lesă: un câine liber poate provoca un urs și apoi fuge înapoi la tine, cu ursul după el.
  • Nu lăsa mâncare sau gunoi la locul de popas.
  • Semne de urs în zonă (urme proaspete, excremente, furnicare scormonite, cadavre de animale): întoarce-te.

Dacă întâlnești un urs

  1. Nu fugi. Ursul aleargă mult mai repede decât un om și fuga îl poate face să te urmărească.
  2. Ține copiii lângă tine, ia copilul mic în brațe încet; grupul stă strâns, ca să pară mare.
  3. Vorbește calm, cu voce joasă, ca ursul să te identifice ca om.
  4. Retrage-te încet, pe drumul pe care ai venit, lăsându-i ursului o cale de scăpare. Nu te apropia, nu-l încolți, nu te pune între ursoaică și pui.
  5. Nu te urca în copac (urșii se cațără), nu arunca cu pietre.
  6. Dacă ursul se ridică în două picioare, de obicei încearcă să vadă și să miroasă; nu e neapărat un semn de atac.
  7. Dacă ursul atacă defensiv (a fost surprins, își apără puii) și ajunge la tine: întinde-te pe burtă, cu picioarele ușor depărtate, mâinile împletite pe ceafă, rucsacul pe spate ca protecție, și nu te mișca până pleacă. Dacă atacul continuă mult timp sau ursul pare să te vâneze (rar), apără-te cu tot ce ai.
  8. Imediat ce ești în siguranță, sună la 112.

În alte țări se folosește spray-ul cu capsaicină pentru urși, eficient dacă e folosit corect de la distanță mică. Verifică legislația și disponibilitatea în România înainte de a te baza pe el și învață să-l folosești.

Mistrețul

  • Mistreții au devenit frecvenți la marginea orașelor și în culturi. De obicei fug de oameni, dar scroafele cu purcei (primăvara și începutul verii) și animalele rănite sau încolțite pot ataca, mai ales câini.
  • Nu te apropia de purcei dungați, oricât de drăguți par: mama e aproape.
  • Ține câinii în lesă în zonele cu mistreți.
  • Dacă un mistreț vine spre tine: urcă-te pe ceva înalt (bancă, zid, copac jos, mașină) sau pune un obstacol între voi; mistrețul atacă de jos, cu colții.
  • Pesta porcină africană: mistreții sunt un rezervor al bolii. Dacă găsești un mistreț mort, nu-l atinge, nu-l muta, nu lăsa câinele lângă el și anunță medicul veterinar concesionar, primăria sau DSVSA. Nu intra cu aceleași haine și încălțăminte la porcii tăi.
  • Grădinile și culturile se protejează cu garduri solide sau electrice autorizate.

Lupul

Lupii sunt prezenți în zonele de munte și deal, uneori și la câmpie. Atacurile asupra oamenilor sunt foarte rare; problemele reale sunt atacurile asupra oilor, caprelor, vițeilor și câinilor.

  • Animalele se închid noaptea în saivane sau țarcuri solide; un gard electric bine făcut ajută.
  • Câinii ciobănești (ciobănescul românesc mioritic, carpatin, de Bucovina) sunt protecția tradițională a turmelor.
  • Pagubele produse de animale sălbatice protejate se pot raporta autorităților pentru eventuale despăgubiri; întreabă la primărie procedura actuală.
  • Un lup (sau o vulpe) care se apropie de oameni fără teamă, ziua, poate fi bolnav (rabie): stai departe și sună la 112.

Vulpea și animalele cu comportament ciudat

Vulpea este principalul rezervor al rabiei în România, deși programele de vaccinare orală a vulpilor (momeli cu vaccin aruncate din avion) au redus mult numărul cazurilor. Semne de alarmă la orice animal sălbatic: lipsa fricii de oameni, agresivitate fără motiv, mers clătinat, salivare, paralizii. Nu atinge, nu încerca să ajuți, ține copiii și animalele departe și anunță medicul veterinar sau 112. Dacă găsești momeli cu vaccin în natură, nu le atinge și nu lăsa copiii sau câinii să le ia.

Liliecii pot transmite și ei virusuri înrudite cu rabia: nu prinde niciodată un liliac cu mâna goală; dacă un liliac a intrat în camera unde dormea un copil, cere sfatul medicului.

Viperele

În România trăiesc trei specii de vipere, toate protejate de lege:

SpecieUndeCum o recunoști
Vipera cu cornSud-vestul țării (Banat, Oltenia, zona Porților de Fier), Dobrogea; zone stâncoase, însorite„Cornul” moale pe vârful botului, model în zigzag pe spate
Vipera comunăZone de munte și deal, poieni, mlaștini de altitudineBandă în zigzag pe spate, cap triunghiular
Vipera de stepă (de fâneață)Foarte rară, în câteva zone restrânseMică, model asemănător

Șerpii neveninoși (șarpele de casă, șarpele lui Esculap, năpârca, care e de fapt o șopârlă fără picioare) sunt mult mai frecvenți și sunt utili: mănâncă șoareci. Nu omorî șerpi: sunt protejați, iar majoritatea mușcăturilor apar tocmai când oamenii încearcă să-i prindă sau să-i omoare.

Prevenție

  • Încălțăminte închisă și pantaloni lungi în zone stâncoase, pe pajiști înalte, la cules de fructe de pădure.
  • Uită-te unde pui mâna și piciorul (pietre, buturugi, grămezi de lemne).
  • Curtea fără grămezi de moloz, lemne sau iarbă înaltă lângă casă și locul de joacă.

Mușcătura de viperă la om

  1. Sună la 112. Mușcăturile de viperă sunt rareori mortale la adulți sănătoși, dar la copii mici, vârstnici și persoane bolnave pot fi grave; tratamentul se face în spital.
  2. Ține persoana liniștită, culcată, cu membrul mușcat nemișcat (ca la o fractură), aproximativ la nivelul inimii.
  3. Scoate inelele, brățările, ceasul, încălțămintea strâmtă de pe membrul mușcat, înainte să se umfle.
  4. Nu tăia rana, nu suge veninul, nu pune garou, nu pune gheață, nu da alcool.
  5. Notează ora mușcăturii și, dacă poți fără risc, fă o poză șarpelui de la distanță. Nu încerca să-l prinzi.

La câini, vezi mușcătura de viperă la animale.

Căpușele

Căpușele sunt, statistic, cele mai periculoase animale sălbatice pentru o familie din România: pot transmite boala Lyme, encefalita de căpușă și alte boli la oameni, iar la câini babesioza (piroplasmoza), o boală care poate fi mortală.

Encefalita de căpușă se poate transmite și prin laptele crud de capră, oaie sau vacă din zonele cu căpușe infectate: încă un motiv să fierbi laptele (vezi caprele). Există un vaccin pentru oameni împotriva encefalitei de căpușă; discută cu medicul de familie dacă locuiești sau mergi des în zone cu risc.

Rozătoarele

Șoarecii și șobolanii nu sunt „sălbatici” în sensul obișnuit, dar sunt animalele sălbatice cu cel mai mare impact asupra gospodăriei: distrug furajele și stocurile, transmit leptospiroza, salmoneloza și, rar, hantavirusuri. Prevenția: stocuri în recipiente închise, curte curată, găuri astupate, pisici de curte, capcane mecanice puse unde copiii și animalele nu ajung. Raticidele sunt periculoase pentru câini, pisici, păsări și copii; dacă le folosești, doar în stații de momire închise, conform etichetei, sau prin firme specializate.

📝 Notițele mele la acest capitol