Radio: FM/AM, PMR446, CB și radioamatori

Când cad internetul și rețeaua mobilă, radioul rămâne. Pentru o familie, radioul are două roluri foarte diferite: să asculți informații oficiale (radio FM/AM) și să vorbești între voi sau cu vecinii (PMR446, CB, radioamatori). Acest articol explică ce poți folosi legal în România, cu ce limite și ce așteptări realiste să ai.

1. Radioul de ascultare (FM/AM)

Un radio cu baterii este primul echipament de comunicații al familiei. Prin el primești instrucțiunile autorităților când televizorul și telefonul nu merg. Postul public, Radio România (cu Radio România Actualități, posturile regionale și Antena Satelor), are rol important în informarea populației.

Ce radio cumperi

• Benzi: FM + AM (unde medii); ideal și unde lungi (LW) și scurte (SW);
• Alimentare: baterii AA standard + manivelă și/sau panou solar; port USB pentru încărcarea telefonului e un bonus;
• Ieșire pentru căști – asculți știrile fără să-i sperii pe copii.

De ce contează AM și undele lungi

FM-ul are acoperire locală (zeci de km de la emițător), dar sunet bun. Undele medii și lungi ajung mult mai departe, mai ales noaptea. Antena Satelor emite pe unde lungi pe 153 kHz, de la emițătorul de la Bod (lângă Brașov), cu acoperire practic națională – în 2026 este unul dintre ultimele posturi pe unde lungi care se mai aud în Europa. Pe unde medii, Antena Satelor folosește, conform listelor publice, frecvențele 531 kHz (Urziceni), 603 kHz (București), 630 kHz (Voinești) și 1314 kHz (Valu lui Traian și Timișoara), iar Radio România Actualități are, printre altele, 855 kHz și 1179 kHz. Tabelul detaliat pe regiuni este mai jos, în secțiunea despre frecvențele Radio România.

2. PMR446 – stațiile de buzunar fără licență

Stațiile de emisie-recepție „de jucărie” sau „de vânătoare” vândute în magazine sunt, de cele mai multe ori, PMR446. Conform interfeței radio publicate de ANCOM, utilizarea lor este exceptată de la licențiere, în condițiile:

Bătaie realistă

Pe ambalaje scrie adesea „până la 10 km” sau mai mult. Asta e valabil doar de pe un vârf de munte pe altul. Realist:

La ce sunt bune

• comunicare în familie la evacuare, când vă despărțiți pentru scurt timp (unul la mașină, celălalt la grădiniță la 1 km);
• coordonare între vecini în cartier sau la bloc (de la etaj la etaj, între blocuri apropiate);
• copiii mai mari (7–9 ani) pot avea o stație ca să-i găsești (dar nu le înlocuiește supravegherea).

Reguli de folosire

• stabiliți dinainte canalul familiei și un canal de rezervă (de exemplu „canalul 5, cod 0; rezervă canalul 12”);
• ține butonul apăsat o secundă înainte să vorbești, vorbește la 5 cm de microfon, clar și scurt;
• la final spune „recepție” (aștept răspuns) sau „terminat”;
• oricine pe același canal te aude – nu spune adrese, nume complete, ce provizii ai, unde e casa goală;
• stabiliți „ore de apel” ca să economisiți bateria: de exemplu, deschideți stația la fiecare oră fixă, câte 5 minute;
• preferă stații pe baterii AA/AAA sau cu acumulator plus adaptor pentru baterii AA.

3. CB – stațiile de 27 MHz („stația de TIR”)

Stațiile CB (Citizens Band) sunt folosite tradițional de șoferii profesioniști. Conform interfeței radio ANCOM pentru CB, utilizarea este exceptată de la licențiere, în condițiile:

Bătaia depinde enorm de antenă: o stație auto cu antenă bună pe acoperiș poate comunica de regulă câțiva km până la 10–15 km pe teren plat; stațiile portabile CB cu antenă scurtă mult mai puțin. Uneori, în anumite condiții atmosferice, semnalele CB pot ajunge foarte departe, dar nu te poți baza pe asta.

Avantaje pentru familie: informații de la șoferi despre drumuri blocate, accidente, controale, cozi la benzinării – foarte utile la evacuarea cu mașina. Canalul 19 (AM) este cunoscut ca un canal de trafic folosit de șoferi în România. În multe țări, canalul 9 este folosit pentru urgențe, dar în România nu te baza că cineva îl ascultă în mod oficial – pentru urgențe sună la 112.

4. Radioamatorii

Radioamatorismul este hobby-ul tehnic care îți dă acces la benzi mult mai largi, puteri mai mari, repetoare, legături la sute sau mii de km, inclusiv comunicări de urgență organizate. În România, activitatea este reglementată de ANCOM (Decizia ANCOM nr. 245/2017 privind serviciul de amator, cu modificările ulterioare – verifică forma actuală pe site-ul ANCOM).

Pașii, pe scurt

1. Înveți materia: electronică și radiotehnică, protecția muncii, reguli și proceduri de operare, reglementări interne și internaționale. Radiocluburile locale și Federația Română de Radioamatorism organizează cursuri și au culegeri de întrebări.
2. Te înscrii la examen la ANCOM (sesiuni organizate de regulă de două ori pe an prin direcțiile regionale; cererea se depune cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte, cu copie după actul de identitate).
3. Dai examenul: probe scrise și practice; pentru fiecare clasă trebuie promovate toate probele.
4. Primești certificatul de radioamator și apoi ceri autorizația de radioamator, care îți atribuie un indicativ de forma YO + cifra zonei + sufix. Autorizația este valabilă 5 ani și se prelungește.
5. Urci în clasă: după cel puțin 12 luni poți trece la o clasă superioară.

Clasele

Taxele și calendarul se schimbă: verifică pe site-ul ANCOM (secțiunea despre radioamatori) înainte să te înscrii. Este un proiect excelent de familie: copiii de 10–12 ani pot începe cu clasa a IV-a.

De ce merită

• radioamatorii au rețele de urgență și au ajutat comunitățile în dezastre în multe țări;
• înveți electricitate, antene, baterii, panouri solare – abilități utile în orice criză;
• intri într-o comunitate de oameni pricepuți și dispuși să ajute.

Comparație

Telefonul mobil în criză

• în primele ore după un eveniment major, rețeaua e congestionată: trimite SMS, nu suna – SMS-urile trec mai ușor;
• apelul la 112 are prioritate și se poate face și prin rețeaua altui operator;
• RO-ALERT trimite mesaje de avertizare pe telefoanele din zona afectată – nu le dezactiva;
• pune telefonul pe economisire, luminozitate minimă, închide datele când nu ai nevoie.

Planul complet de comunicare al familiei este în semnalizare, SOS și planul de comunicare.

Frecvențele Radio România pe regiuni

Tabelul de mai jos adună frecvențele AM ale radioului public raportate în listele publice de emițătoare (date din anii 2021–2025) și câteva frecvențe FM confirmate. Rețeaua se schimbă: unele emițătoare AM au fost oprite temporar sau definitiv, iar din august 2025 AM-ul e oprit noaptea. Folosește tabelul ca punct de plecare, apoi verifică la tine, cu radioul, ce se aude.

Cum găsești posturile când nu știi frecvența

1. Pune radioul lângă o fereastră sau afară; în interiorul blocurilor de beton recepția e mult mai slabă.
2. Pe FM, scoate antena telescopică complet și caută manual, de la un capăt al benzii la celălalt, încet. Notează fiecare post de știri.
3. Pe AM (MW), antena e în interiorul radioului (o bară de ferită): rotește radioul în plan orizontal până când semnalul e cel mai puternic.
4. Pe unde lungi (LW), caută 153 kHz. Dacă radioul are pas de 9 kHz pe AM, 153 apare exact; dacă are pas de 10 kHz, setează pasul european de 9 kHz din meniu.
5. Ziua, AM-ul se aude doar de la emițătoarele apropiate; seara, de departe (dar programul public poate fi oprit noaptea).
6. Notează pe radio ce ai găsit.

Radioul din mașină

Radioul mașinii are antena exterioară și o sensibilitate mai bună decât un radio mic de buzunar. În criză, mașina parcată poate fi cel mai bun „receptor” al familiei. Atenție la baterie: radioul consumă puțin, dar ascultarea ore întregi cu motorul oprit poate descărca bateria. Ascultă la ore fixe (știrile de la ora fixă) și pornește motorul periodic, doar afară, nu în garaj închis.

Programul de ascultare în criză

Pentru procedura corectă de vorbit pe stație, alfabetul fonetic și codul Morse, vezi cartea Comunicații.