Prins de ape: în casă, pe jos și în mașină

Când nu mai poți pleca

Uneori apa vine prea repede: noaptea, la o viitură, la ruperea unui dig. Planul se schimbă: nu mai pleci, ci ajungi cât mai sus și chemi ajutor. Acest capitol e despre ce faci în cele mai grele minute.

Prins în casă

1. Sună la 112 imediat: adresa exactă, câți sunteți, copii, persoane imobilizate, la ce nivel e apa.
2. Urcă: etaj, pod, acoperiș. Ia cu tine: telefonul, powerbankul, lanterna, apă, haine calde, o pătură, ceva colorat pentru semnalizare.
3. Nu intra în pod fără ieșire. Dacă apa poate umple podul, ia cu tine un ciocan, un topor sau o rangă pentru a face o deschidere în acoperiș. Ideal, ai pregătit o trapă din timp.
4. Oprește curentul doar dacă poți ajunge la tablou pe uscat.
5. Semnalizează: un cearșaf sau prosop deschis la culoare la fereastră sau pe acoperiș ziua, lanterna noaptea (trei semnale scurte, trei lungi, trei scurte = SOS).
6. Așteaptă salvatorii. Nu încerca să înoți spre mal decât dacă viața îți e în pericol imediat (casa se prăbușește).

Cu copii mici

• Îmbracă-i în haine calde și încălțăminte; hipotermia apare rapid la copiii udați.
• Dacă ai veste de salvare (de la barcă, de la mare), pune-le copiilor. Altfel, o vestă improvizată din recipiente goale de plastic legate strâns de corp poate ajuta să plutească.
• Ține-i aproape, legați de tine dacă e nevoie, cu o centură sau o curea, pe acoperiș.
• Vorbește calm și explică pașii: „Acum urcăm sus, unde e uscat, și așteptăm barca pompierilor.”

Când vine salvarea

• Urmează exact instrucțiunile salvatorilor.
• Copiii, vârstnicii și bolnavii sunt preluați primii.
• Nu sări în barcă; nu te agăța de ea.
• La elicopter: nu te apropia de rotorul din spate; așteaptă semnalul echipajului.

Prins pe jos în apă

Cât de periculoasă e apa curgătoare

Aceste valori sunt cele folosite în materialele de siguranță internaționale (ex. serviciile meteo din SUA și Marea Britanie) și sunt aproximative: viteza apei contează la fel de mult ca adâncimea.

Dacă trebuie totuși să mergi prin apă (doar dacă nu ai altă cale)

• Folosește un băț lung pentru a testa terenul în față: gropi, capace de canal lipsă, șanțuri.
• Mergi în sus pe curent, în diagonală, cu fața spre amonte.
• Dacă sunteți mai mulți, țineți-vă de brațe sau de umeri, în lanț.
• Nu purta copilul în spate în apă; în brațe sau pe umeri, pentru a-l putea ridica.
• Stai departe de cabluri căzute și de stâlpi.

Dacă te ia apa

1. Nu te lupta cu curentul. Pune-te pe spate, cu picioarele înainte, în direcția curgerii, ca să lovești obstacolele cu tălpile, nu cu capul.
2. Respiră când ești sus, ține gura închisă în apă.
3. Caută cu privirea un mal, o creangă, un obiect plutitor de care să te agăți.
4. Înoată în diagonală spre mal, nu direct împotriva curentului.
5. Nu sta niciodată în picioare în apă rapidă, adâncă: piciorul se poate bloca între pietre, iar curentul te împinge sub apă.

Mașina în apă

Mașina este locul în care mor cei mai mulți oameni în inundații. Șoferii subestimează adâncimea și forța apei, iar mașina începe să plutească și e dusă de curent.

Dacă apa începe să urce în jurul mașinii

1. Desfă centura imediat (a ta, apoi a copiilor, de la cel mai mare la cel mai mic, ca cel mare să poată ajuta).
2. Deschide geamul imediat, cât încă funcționează sistemul electric. Aceasta e calea de ieșire, nu ușa.
3. Nu încerca să deschizi ușa: presiunea apei o ține închisă.
4. Ieși pe geam. Copiii ies primii, ajutați de tine, apoi tu.
5. Urcă pe acoperișul mașinii dacă e stabilă și apa e mică; altfel, înoată spre mal.
6. Sună la 112 de pe acoperiș sau de pe mal.

Dacă geamul nu se deschide

• Folosește un ciocan de urgență (sparge-geam) pe colțul geamului lateral. Ține unul fixat la îndemâna șoferului și unul la pasager. Multe au și cuțit de tăiat centura.
• Parbrizul nu se sparge cu ciocanul (e laminat). Țintește geamurile laterale.
• Unele geamuri laterale moderne sunt și ele laminate (scrie pe geam); dacă e cazul, încearcă alt geam (spate).
• Dacă nu reușești: așteaptă ca mașina să se umple aproape complet, ca presiunea să se egalizeze. Ia o ultimă gură de aer, deschide ușa și ieși. E o ultimă soluție, foarte riscantă.

După ce ai scăpat

• Scoate hainele ude, încălzește-te și încălzește copiii.
• Spală rănile cu apă curată și săpun; apa de inundație e foarte contaminată. Orice rană care se înroșește, se umflă sau doare tot mai tare trebuie văzută de medic. Discută cu medicul și despre statusul vaccinului antitetanic.
• Dacă ai înghițit multă apă de inundație, urmărește diareea, vărsăturile și febra în zilele următoare și anunță medicul.
• Un om care a fost aproape înecat trebuie văzut de medic chiar dacă pare bine: pot apărea probleme respiratorii ore mai târziu.

Kitul din pod sau de la etaj

Dacă locuiești într-o zonă unde apa poate intra în casă, pregătește dinainte, la cel mai înalt nivel al casei, o ladă de plastic cu capac, pe care nu o deschizi decât în urgență. Asta transformă câteva ore de așteptare pe acoperiș din coșmar în disconfort.

Pe acoperiș cu copii: cum îi ții în siguranță

Un acoperiș ud, în pantă, noaptea, e periculos chiar și fără apă dedesubt. Câteva reguli:

• Stai lângă coamă sau lângă horn, unde ai de ce să te ții. Nu sta la marginea streașinii.
• Leagă copiii de tine sau de horn cu o frânghie sau o curea, cu o lungime scurtă (să nu ajungă la margine). Nodul trebuie să fie ușor de desfăcut de salvatori.
• Fă-i să stea așezați, nu în picioare. Așezat, centrul de greutate e jos.
• Ține-i calzi și uscați: sac de gunoi tăiat ca pelerină peste haine, pătură, folie izotermă cu partea argintie spre corp.
• Hrănește-i și dă-le apă din oră în oră; un copil flămând și înfrigurat se agită și e mai greu de ținut.
• Vorbește continuu: povești, cântece, „numărăm bărcile”. Un copil care plânge e un copil care se mișcă.

Semnalizarea: cum te văd salvatorii

Semnul internațional „am nevoie de ajutor” pentru un aparat de zbor este ambele brațe ridicate în V. Un braț ridicat și unul coborât înseamnă „nu am nevoie de ajutor”. Învață-l și pe copilul mai mare.

Când cineva cade în apă lângă tine

În inundații, mulți salvatori improvizați se îneacă încercând să salveze pe altcineva. Regula folosită la cursurile de salvare acvatică are patru trepte, în ordinea siguranței:

1. Strigă: îndrumă persoana spre un mal sau un obiect de care să se agațe.
2. Întinde: un băț lung, o scândură, o coadă de mătură, ținându-te tu bine de ceva fix.
3. Aruncă: o frânghie, un bidon gol de 5 litri cu capac, o minge, un colac – ceva care plutește.
4. Abia apoi, dacă ești instruit și ai echipament, intri în apă. Niciodată în apă curgătoare și adâncă, fără să fii legat.

Apa rece: primele minute

Apa râurilor umflate e rece chiar și vara, iar primăvara și toamna e foarte rece. Când cazi în apă rece, primul minut e cel mai periculos: corpul reacționează cu o inspirație bruscă și respirație accelerată (șocul de rece), în care poți înghiți apă. Instructorii de supraviețuire în apă vorbesc despre o regulă simplă: nu te zbate în primul minut. Stai pe spate, încearcă să-ți controlezi respirația, apoi caută o cale de ieșire. Ai mai multe minute de mișcare utilă decât crezi, iar hipotermia serioasă apare mai târziu, de obicei după zeci de minute. Detalii despre hipotermie găsești în capitolul despre frig și hipotermie.

În mașină: scenarii mai puțin evidente

• Ai intrat într-un pasaj și apa crește: nu aștepta să vezi „dacă trece”. Oprește, deschide geamul, ieși cu copiii și urcă spre ieșirea pasajului, pe partea pietonală.
• Motorul s-a oprit în apă mică (sub roată): nu încerca să-l repornești de mai multe ori; poți distruge motorul. Ieși din apă pe jos, dacă e sigur, și cheamă tractare. Dacă apa crește, ieși imediat.
• Un copil e în scaunul auto în spate: exersează pe uscat cât îți trebuie să-l scoți din scaun. Dacă e peste 20–30 de secunde, la un scaun cu ham, ai un tăietor de centură care taie și hamurile.
• Ești pe pod și apa trece peste el: nu te opri pe pod; dacă poți, dă înapoi pe drumul pe care ai venit. Podurile mici pot fi luate cu totul.

Greșeli frecvente