Ești offline. Vezi paginile salvate pe acest dispozitiv.
Știri

Dâmbovița

10 min de citit, capitolul 5 din 43
🌐 valabil în toate situațiile
Cuprins (10 secțiuni)
  1. Date generale
  2. Riscurile, în ordinea importanței
  3. Evenimente istorice locale
  4. Instituții și contacte
  5. Trasee de evacuare logice
  6. Surse de apă alternative
  7. Oraș vs. sat în Dâmbovița
  8. Ce să ai în plus în stoc în Dâmbovița
  9. Tabel: risc – probabilitate – ce faci
  10. Lista de pregătire locală (Dâmbovița)

Dâmbovița urcă de la câmpia de lângă București până pe platoul Bucegilor. În nord ai satele de munte de pe Valea Ialomiței (Moroeni, Pietroșița, Runcu), la mijloc dealurile subcarpatice cu livezi și sate întinse pe văi (Pucioasa, Fieni, Voinești), iar în sud câmpia agricolă (Titu, Găești, Răcari). Este un județ cu multe sate și cu o populație îmbătrânită, ceea ce înseamnă că la o criză ajutorul vine greu și că vecinii contează enorm. Ca familie cu copii mici, pregătirea în Dâmbovița înseamnă mai ales autonomie pentru câteva zile: apă, căldură, mâncare și un plan pentru drumul care se poate rupe.

🗺️ Vezi pe hartă

479.404locuitori la recensământul din 2021 (INS)
~4.054 km²suprafață aproximativă
7localități urbane: 2 municipii și 5 orașe
~124 kmdistanța aproximativă Târgoviște – zona seismică Vrancea
~188 kmdistanța aproximativă Târgoviște – centrala Kozlodui (Bulgaria)
~217 kmdistanța aproximativă Târgoviște – Cernavodă

Date generale

Reședință: municipiul Târgoviște, fostă capitală a Țării Românești. Municipii: Târgoviște, Moreni. Orașe: Găești, Pucioasa, Titu, Fieni, Răcari. Majoritatea locuitorilor trăiesc însă la sat, în comune mari.

Localitățile urbane din Dâmbovița – 2021
Târgoviște66.965 loc.Moreni15.472 loc.Pucioasa12.953 loc.Găești12.583 loc.Titu9.291 loc.Fieni6.378 loc.Răcari6.306 loc.

Relief: munte în nord (versantul sudic al Bucegilor și Munții Leaota, peste 2.000 m), dealuri subcarpatice în centru, câmpie în sud (Câmpia Târgoviștei, Câmpia Titu, Câmpia Găvanu-Burdea).

Râuri și lacuri: Ialomița izvorăște din Bucegi, trece prin lacurile de acumulare Scropoasa și Bolboci (în zona montană), apoi prin barajul de la Pucioasa și pe lângă Târgoviște. Dâmbovița intră din județul Argeș (unde se află barajul Pecineagu) și curge prin vestul și sudul județului spre București. Mai sunt Cricovul Dulce, Neajlovul, Sabarul, Colentina (care izvorăște aici) și numeroase pâraie de deal.

Clima: montană în nord, cu ierni lungi și zăpadă mare; de deal în centru, cu ploi torențiale vara; continentală în sud, cu caniculă, secetă și ger. Ceața e frecventă iarna în câmpie.

Riscurile, în ordinea importanței

#RiscUnde
1Cutremur vrânceanTot județul, mai puternic în est și sud-est (spre Ploiești și București)
2Viituri și inundațiiValea Ialomiței, Valea Dâmboviței, pâraiele din zona subcarpatică, câmpia joasă
3Alunecări de terenSubcarpați: Pucioasa, Fieni, Moreni, Valea Lungă, Pietrari, Voinești, Runcu
4Zăpadă, viscol, ger și pene de curentSatele de deal și de munte; câmpia de sud la viscol
5Riscuri industriale și petroliereCâmpul petrolier Moreni–Gura Ocniței, platforma industrială Târgoviște, depozitul de gaze de la Bilciurești
6Incendii de vegetație și în gospodăriiMiriști, livezi abandonate, case cu sobă
7Secetă și caniculăSudul județului (Titu, Găești, Răcari)
8Riscuri legate de războiInfrastructură energetică (gaze, petrol), noduri rutiere și feroviare
9Accident nuclear la distanțăKozlodui ~165–200 km, Cernavodă ~200–225 km

1. Cutremurul

Dâmbovița resimte puternic cutremurele vrâncene, deși e ceva mai departe de epicentru decât Prahova. Valorile din codul seismic P100-1/2013 sunt, aproximativ, de 0,25–0,30 g pentru zona de câmpie și deal și mai mici în nord-vest; verifică valoarea exactă pentru localitatea ta la primărie sau la un inginer. Cele mai expuse sunt blocurile vechi din Târgoviște și Moreni construite înainte de 1977 și casele vechi din cărămidă nearmată sau din chirpici de la sat, mai ales cele cu coșuri înalte și frontoane.

În zona de deal, un cutremur puternic poate declanșa alunecări de teren și poate fisura conducte de gaz și apă. După seism, verifică imediat mirosul de gaz și nu folosi foc deschis până nu ești sigur.

2. Viituri și inundații

În Dâmbovița, majoritatea inundațiilor sunt viituri rapide pe pâraiele subcarpatice după ploi torențiale: apa crește în zeci de minute, aduce bușteni și aluviuni, rupe podețe și drumuri. Pe râurile mari (Ialomița, Dâmbovița) creșterile sunt mai lente, dar afectează mai multe localități.

Barajele din amonte: pe Ialomița, Bolboci și Scropoasa în munte și barajul de la Pucioasa; pe Dâmbovița, barajul Pecineagu (în județul Argeș). Aceste lucrări reduc viiturile și sunt monitorizate permanent de Apele Române. Localitățile din aval (Moroeni, Pucioasa, Brănești, Doicești, Târgoviște pe Ialomița; Malu cu Flori, Voinești și mai jos pe Dâmbovița) trebuie să urmărească atent avertizările hidrologice. Dacă primești avertizare de evacuare, nu aștepta să vezi apa.

Nu traversa vadurile și podețele inundate, nici pe jos, nici cu mașina. Pe pâraiele de deal apa aduce pietre și lemne care pot răsturna un adult. Copiii nu se joacă lângă albii după ploaie.

3. Alunecări de teren

Dealurile dintre Pucioasa, Fieni, Moreni și Valea Dâmboviței au argile și marne care alunecă după ploi lungi sau topirea zăpezii. Drumurile județene și comunale se rup, casele de pe pantă crapă. Semne de alarmă: crăpături noi în pereți și în teren, uși și geamuri care se blochează, garduri și stâlpi care se înclină, apă care apare brusc în curte. Anunță primăria (SVSU) și ISU la primele semne și nu sta în casă dacă pereții „lucrează”.

4. Iarna: zăpadă, ger, pene de curent

Satele de pe Valea Ialomiței (Moroeni, Pietroșița, Runcu) și de pe dealuri primesc zăpadă multă, iar copacii căzuți pe rețele lasă comunele fără curent. În câmpia de sud, viscolul închide drumurile județene. O casă la țară trebuie să poată funcționa 7–14 zile fără curent: lemne, apă, lumină, mâncare. La munte, drumul spre Padina–Peștera (pe Valea Ialomiței, spre platoul Bucegi) e închis iarna pe porțiuni; nu urca cu copiii mici fără informații de la Salvamont și ANM.

5. Riscuri industriale și petroliere

Zona Moreni – Gura Ocniței – Ochiuri este unul dintre cele mai vechi câmpuri petroliere din România. Aici a ars timp de aproximativ doi ani și jumătate, începând din 1929, celebra sondă 160 de la Moreni („focul viu de la Moreni”), unul dintre cele mai lungi incendii de sondă din istoria industriei. Astăzi, riscurile sunt mai mici, dar există: conducte vechi de țiței și gaze, scurgeri care contaminează solul și apa freatică, sonde abandonate.

În sud-est, în zona Bilciurești, se află un depozit subteran de înmagazinare a gazelor naturale, infrastructură energetică importantă. Platforma industrială Târgoviște (siderurgie, prelucrări metalice) și fabrica de ciment de la Fieni completează harta. Lista oficială a amplasamentelor SEVESO din județ o afli de la ISU sau de la Agenția pentru Protecția Mediului Dâmbovița.

Regula rămâne aceeași: la nor toxic sau fum gros – adăpostire în interior, ferestre închise, ventilație oprită, informații din RO-ALERT și de la radio.

6. Incendii

Arderea miriștilor și a resturilor vegetale primăvara și toamna produce în fiecare an incendii de vegetație care ajung la livezi, păduri și anexe. În gospodării, cele mai multe incendii pornesc de la coșuri necurățate, sobe supraîncălzite și instalații electrice vechi. Coșul se curăță cel puțin o dată pe an, înainte de sezonul rece.

7. Secetă și caniculă

Sudul județului (Titu, Găești, Răcari, Potlogi, Cornești) este câmpie agricolă cu veri fierbinți. În anii secetoși, fântânile scad și pot seca. Ai rezervă de apă potabilă și nu te baza numai pe fântână în august.

8. Riscuri legate de război

Dâmbovița nu are mari baze militare cunoscute public și nu e lângă graniță, dar are infrastructură energetică (depozitul de gaze, conducte magistrale, câmpuri petroliere), noduri rutiere (DN7, DN71, DN72) și feroviare (Titu – nod pe linia București–Pitești și spre Târgoviște). Pentru familiile din apropierea acestor obiective, planul e același: adăpostul știut, rucsacul gata, un loc de refugiu la rude în zona de deal sau munte. Județul poate deveni și zonă de primire pentru oameni evacuați din București; satele de deal au avantajul apei și lemnului.

9. Accident nuclear la distanță

Centrala Kozlodui (Bulgaria) se află la aproximativ 165 km de Găești și 188 km de Târgoviște, iar Cernavodă la peste 200 km. Ambele sunt departe de zonele de planificare imediată. La un accident grav: adăpostire în interior, instrucțiuni CNCAN/ISU, iodură de potasiu numai la indicația autorităților (la copii, după instrucțiunile oficiale și prospect).

Evenimente istorice locale

PerioadaEvenimentPe scurt
din 1929, aproximativ 2,5 aniIncendiul sondei 160 de la MoreniSondă de gaze și țiței în flăcări, stinsă după eforturi îndelungate; devenită simbol al riscurilor petroliere
10 nov. 1940 și 4 mar. 1977Cutremure vrâncene majorePagube în Târgoviște și la casele vechi de la sate; victimele mari s-au concentrat în București
aproape anualViituri locale pe pâraiele subcarpaticeCase și curți inundate, podețe rupte, drumuri județene închise; ISU intervine cu forțe suplimentare la coduri portocalii de ploi

Nu am putut verifica cifre exacte pentru inundațiile istorice din județ; dacă vrei detalii pentru comuna ta, primăria și ISU au planurile de apărare împotriva inundațiilor, care listează zonele afectate în trecut.

Instituții și contacte

InstituțieCe faceContact
112Orice urgență112
ISU „Basarab I” al Județului DâmbovițaPompieri, SMURD, protecție civilă, informații SEVESOTelefon: verifică pe site-ul oficial (portalul igsu.ro)
Direcția de Sănătate Publică DâmbovițaEpidemii, analize apă, vaccinăriVerifică pe site-ul oficial
Spitalul Județean de Urgență TârgovișteUrgențe adulți și copii (secție de pediatrie)Prin 112; date pe site-ul spitalului
Apele Române – Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița / Argeș-VedeaAvertizări hidrologice pe Ialomița, respectiv DâmbovițaPrin ISU și RO-ALERT
Salvamont DâmbovițaAccidente pe munte (Bucegi, Leaota)Prin 112
Primăria / SVSU comunalEvacuare locală, puncte de adunareNotează numărul acum

Trasee de evacuare logice

DinDrumSpreObservații
TârgovișteDN72Ploiești (est) sau Găești (sud)Spre est te apropii de zona rafinăriilor și de Vrancea
TârgovișteDN71 spre nord (Pucioasa – Fieni – Moroeni)Sinaia, munteDrum de vale; atenție la viituri și alunecări, iarna dificil
TârgovișteDN72ACâmpulung (Argeș)Variantă spre vest, prin zonă de deal
TârgovișteDN71 spre sud (Bâldana)DN7 / BucureștiSpre Capitală – util doar dacă destinația e acolo
Găești / TituDN7, A1 (acces din sudul județului)Pitești sau BucureștiAutostrada e cea mai rapidă, dar se blochează la evacuări în masă

Puncte critice: podurile peste Ialomița la Târgoviște și Pucioasa, podurile peste Dâmbovița, drumul de vale de pe Valea Ialomiței. La viitură, evacuarea se face în sus, pe versant, nu de-a lungul văii cu mașina.

Direcții mai sigure: la cutremur, spre spații deschise, departe de versanți instabili; la accident industrial, perpendicular pe vânt; la criză prelungită, satele de deal cu fântâni și lemn sunt, de regulă, mai sustenabile decât orașele.

Surse de apă alternative

  • Rezerva proprie de apă potabilă: 4 l/persoană/zi, minimum 14 zile.
  • Fântânile de deal – adesea bune, dar după viituri se contaminează; dezinfectează fântâna și fă analiză înainte de a da apa copiilor.
  • Izvoarele de munte de pe Valea Ialomiței – filtrare și fierbere obligatorii, mai ales sub pășuni.
  • Zona petrolieră Moreni – Gura Ocniței – nu bea din fântâni neanalizate; hidrocarburile nu se elimină prin fierbere.
  • Fântânile din câmpie – risc de nitrați; apă îmbuteliată pentru prepararea laptelui praf.
  • Ialomița și Dâmbovița – doar pentru uz menajer sau în ultimă instanță, filtrate și fierte.

Oraș vs. sat în Dâmbovița

AspectTârgoviște / Moreni (bloc)Sat de deal sau munte
CutremurBlocuri vechi, termoficareCoșuri, frontoane, alunecări declanșate
ApăRețea, pompe electriceFântână, izvor (analiză după inundații)
CăldurăTermoficare/centrală pe gaz cu curentSobă cu lemne – avantaj mare, cu detector de CO
IzolareMicăMare: drumuri rupte, zăpadă
HranăMagazine, dar se golesc repedeGrădină, livadă, animale, cămară

Ce să ai în plus în stoc în Dâmbovița

  • Lemne pentru o iarnă plus o rezervă pentru 2–4 săptămâni în plus, uscate, la adăpost.
  • Lanterne, baterii, radio, baterie externă – penele de curent la sate pot dura zile.
  • Stoc de hrană pentru 2–4 săptămâni, mai ales iarna în satele de deal și munte.
  • Pastile sau soluție de dezinfectare a apei și un filtru – pentru fântână după inundații.
  • Saci de nisip, cizme de cauciuc, lopată pentru casele de lângă pâraie.
  • Lanțuri și echipament de iarnă pentru mașină.
  • Medicamente pentru boli cronice pe 1–2 luni (cu acordul medicului) – farmacia cea mai apropiată poate fi la 15–30 km.

Tabel: risc – probabilitate – ce faci

RiscProbabilitateCe faci
Cutremur puternicMedie pe deceniiFixezi mobila, întărești coșul, stoc 14 zile
Viitură pe pârâuMare în zona de deal, varaUrmărești ANM, plan de urcare, lucrurile de valoare sus
Alunecare de terenMedie–mare în subcarpațiObservi fisurile, drenezi apa, anunți primăria
Pană de curent iarnaMare la sateLemne, lumină, apă, mâncare fără gătit
Contaminarea apei din fântânăMedie (după inundații, zona petrolieră)Analiză, dezinfectare, apă îmbuteliată pentru bebeluș
Incendiu de vegetație/gospodărieMedieCoș curățat, iarbă cosită, stingător, 112
Incident la conducte/sondeMicăTe depărtezi, anunți 112, nu folosești foc

Lista de pregătire locală (Dâmbovița)

Instrucțiunile autorităților (112, ISU, primăria, RO-ALERT) au întotdeauna prioritate. Unde scrie „aproximativ”, verifică datele exacte pentru localitatea ta.
📝 Notițele mele la acest capitol