Radio România în criză: posturi, frecvențe și program de ascultare

Societatea Română de Radiodifuziune (SRR), adică Radio România, este radioul public. În situații de urgență, posturile publice difuzează comunicatele autorităților și instrucțiunile pentru populație. Posturile private transmit și ele informații importante, dar rețeaua publică are cea mai largă acoperire, inclusiv prin unde medii și lungi, care ajung acolo unde FM-ul nu ajunge.

Acest capitol îți spune ce posturi caută, pe ce benzi, ce s-a schimbat recent și cum îți faci propriul tabel verificat de frecvențe.

Posturile Radio România pe care trebuie să le știi

Ce s-a schimbat în 2025: undele medii și lungi noaptea

Ce înseamnă asta pentru tine:

• Ziua, AM și LW funcționează ca rezervă.
• Noaptea, nu te baza pe AM/LW de la Radio România; ascultă FM.
• Într-o criză națională majoră, autoritățile pot decide reluarea emisiei; verifică, dacă nu se aude nimic, și noaptea.
• Verifică singur, cu radioul, o dată la câteva luni: e cea mai sigură metodă.

Frecvențe de încercat

Unde lungi și medii (AM)

Lista de mai jos adună frecvențele publicate în listele publice de emițătoare (date din anii recenți). Rețeaua AM se schimbă: unele emițătoare au fost oprite temporar sau definitiv. Folosește-o ca punct de plecare.

FM

Frecvențele FM se schimbă de la un oraș la altul: Radio România Actualități are zeci de emițătoare, fiecare pe altă frecvență. Câteva exemple de referință: 91,8 MHz – Radio România Actualități în București; 93,3 MHz – Radio România Brașov FM, în Brașov; Radio Iași a fost raportat pe 90,8, 94,5 și 96,3 MHz în zone diferite ale Moldovei. Pentru localitatea ta, singura metodă sigură e să cauți tu și să notezi.

Ce post regional cauți, după zonă

Tabelul e orientativ: zonele de acoperire nu respectă granițele județelor, iar unele posturi regionale au emițătoare și în alte județe. Ce contează e ce prinzi tu.

Cum găsești frecvențele locale: cinci metode

Nu există o listă unică pe care s-o copiezi și să fie sigur corectă pentru blocul tău. Frecvențele le afli combinând metodele de mai jos, acum, când ai curent și internet:

1. Scanarea cu radioul tău. Pe radiourile digitale există căutarea automată (adesea numită ATS sau „auto scan”), care salvează în memorii toate posturile prinse. După scanare, treci prin memorii și notezi ce post e fiecare (RDS-ul afișează numele pe FM). Repeți scanarea pe AM, ziua și seara.
2. Radioul mașinii. Are antenă mai bună și afișează numele postului prin RDS. Multe mașini au și o listă de posturi recepționabile. Notezi frecvențele postului public și ale postului regional, în oraș și pe traseul de evacuare.
3. Paginile posturilor. Posturile publice și private au, de obicei, pe site o pagină cu frecvențele pe orașe. Le copiezi pe hârtie pentru județul tău, pentru județul bunicilor și pentru cele de pe traseul de evacuare. Apoi le verifici cu radioul: o listă de pe internet nu garantează că postul se aude la tine.
4. Registrele publice. Licențele audiovizuale (CNA) și cele de utilizare a frecvențelor (ANCOM) sunt publice și arată ce posturi emit în localitatea ta. Sunt utile mai ales pentru posturile locale mici.
5. Oamenii din jur. Vecinii mai în vârstă, taximetriștii, șoferii de microbuz și primăria știu ce posturi locale de știri se ascultă în zonă. La țară, posturile locale sunt adesea mai rapide decât cele naționale cu informațiile despre drumuri și apă.

Ce notezi pentru fiecare post

• frecvența exactă (de exemplu 91,8 MHz sau 153 kHz) și banda;
• numele postului, așa cum apare pe RDS sau cum se anunță;
• unde l-ai prins (camera, geamul, curtea) și cât de clar (bun / cu fâșâit / doar la geam);
• ora la care are buletin de știri (de obicei la ora fixă).

Tabelul tău: completează-l acum

Într-o zi obișnuită, ia radioul din kit și fă acest exercițiu în trei locuri: acasă (în camera de adăpost), la serviciu și la punctul de întâlnire din afara orașului. Durează 20 de minute.

Copiază tabelul pe o etichetă și lipește-o pe radio. Fă o poză și pune-o în folderul de urgență al telefonului. Refă exercițiul o dată pe an.

Programul de ascultare în criză

Ce notezi

Ține un caiet sau o foaie „Jurnal de informații”: ora, postul, ce s-a spus exact (nu interpretarea ta), ce trebuie să faci. Exemple: „ora 13:00, Radio Cluj: apa potabilă se distribuie la Școala 7, între 10 și 16, cu buletinul”. Notițele te ajută să nu transmiți zvonuri și să iei decizii pe baza a ce s-a spus de fapt. Vezi informarea corectă.

Când nu prinzi niciun post public

Se poate întâmpla: emițătorul local e avariat, ești într-o vale adâncă sau în subsolul unui bloc. Nu te panica și ia lucrurile pe rând:

1. Schimbă locul: fereastra, balconul, curtea, etajul de sus, mașina parcată afară.
2. Schimbă banda: dacă FM nu merge, încearcă ziua 153 kHz și frecvențele AM din tabel; seara, AM-ul de la distanță.
3. Caută orice post de știri, chiar privat sau dintr-un județ vecin: comunicatele naționale sunt preluate de multe posturi.
4. Încearcă radioul mașinii, care are antenă mai bună.
5. Dacă tot nu prinzi nimic, notează asta în jurnal și încearcă din oră în oră; între timp, informează-te de la vecini, primărie și punctele de informare publică (vezi comunicarea la nivel de cartier).

Absența oricărui semnal radio pe o zonă mare e, în sine, o informație importantă: înseamnă o avarie gravă a infrastructurii. În acest caz, autoritățile locale vor folosi alte metode (mașini cu portavoce, afișe, mesageri). Fii atent la ele.

Alte surse radio și TV utile

• Posturile private naționale și locale transmit și ele comunicate de urgență; un post local de știri poate avea informații mai detaliate despre orașul tău.
• Televiziunea terestră gratuită (TVR prin emisia digitală terestră) se poate vedea cu un televizor mic sau un receptor și o antenă de cameră, dacă ai curent. Consumul unui televizor e mult mai mare decât al unui radio.
• Radio România Internațional pe unde scurte – vezi undele scurte.
• Posturile din țările vecine (Republica Moldova, Ungaria, Bulgaria, Serbia) se aud pe AM și FM în zonele de graniță și pot oferi o perspectivă independentă asupra unui eveniment regional.