Fântâna: verificare, dezinfectare, analize

În România, aproximativ 30% din populație folosește apă din surse individuale – fântâni și puțuri – iar această apă, conform notei de fundamentare a legii apei potabile, nu este verificată sistematic. La țară, fântâna este adesea cea mai bună sursă de apă în criză, pentru că nu depinde de rețea. Dar poate fi și cea mai înșelătoare: apa rece și limpede din fântână poate conține bacterii fecale sau nitrați periculoși pentru sugari.

Tipuri de fântâni

• Fântână săpată (cu ghizduri): puț lat, de câțiva metri adâncime, cu tuburi de beton sau zidărie. Ia apa din pânza freatică de suprafață – cea mai expusă la contaminare din latrine, grajduri, îngrășăminte, inundații.
• Puț forat: țeavă îngustă, zeci de metri adâncime, cu pompă submersibilă. Apă de obicei mai bună, dar fără curent pompa nu merge.
• Cișmea / fântână publică: întreținută de primărie; calitatea ei e responsabilitatea autorității locale.

Riscurile principale

Contaminarea microbiologică

Bacteriile (E. coli, enterococi), virusurile și paraziții ajung în fântână din latrine, fose septice, gunoi de grajd, animale moarte, ape de inundație. Cauzează diaree, vărsături, hepatită A, febră tifoidă. Semne care cresc riscul: fântâna e la mai puțin de 30 de metri de latrină sau grajd, nu are capac, ghizdurile sunt crăpate, apa se tulbură după ploaie.

Nitrații – „boala apei de fântână”

Nitrații provin din îngrășăminte, gunoi de grajd, latrine. Peste 50 mg/L (limita legală pentru apa potabilă), apa pune în pericol sugarii și copiii de 0–3 ani: în corpul lor, nitrații se transformă în nitriți, care împiedică sângele să transporte oxigenul (methemoglobinemie – „boala albastră”). Direcțiile de Sănătate Publică (DSP) consideră methemoglobinemia infantilă din apa de fântână o problemă de sănătate publică în România.

Alte riscuri chimice

Arsen, fier, mangan, amoniu, pesticide, produse petroliere (lângă depozite de carburant, drumuri), metale grele lângă zone miniere sau industriale. Nu se văd și nu dispar la fierbere.

Analiza apei din fântână

Proprietarul unei fântâni private răspunde de calitatea ei. Analizele se fac la laboratoarele DSP din fiecare județ sau la laboratoare private acreditate. Cere un buletin de analiză care să conțină cel puțin:

• Microbiologic: bacterii coliforme, E. coli, enterococi.
• Chimic de bază: nitrați, nitriți, amoniu, oxidabilitate (substanță organică), pH, turbiditate, duritate, fier.
• Opțional, în funcție de zonă: arsen, mangan, pesticide.

Cum procedezi: suni la DSP-ul județean și întrebi programul, prețul și cum se iau probele. De obicei primești un recipient steril pentru proba microbiologică și instrucțiuni: proba se ia dimineața, se aduce în câteva ore, la rece. Costul variază – aproximativ de la câteva zeci la câteva sute de lei, în funcție de parametri; verifică tariful actual.

Când faci analiza: anual, primăvara; după orice inundație; după lucrări la fântână; dacă se schimbă gustul, mirosul, culoarea; înainte de nașterea unui copil.

Dezinfectarea fântânii (procedura DSP)

Direcțiile de Sănătate Publică recomandă dezinfectarea fântânilor după inundații, după curățare și periodic. Procedura, pe scurt:

1. Golește fântâna cu o pompă de nămol (sau cu găleata) și scoate mâlul, resturile, sedimentele. Repetă până fundul e curat. Freacă pereții cu o perie aspră. Nu coborî singur în fântână – riști asfixierea (gaze acumulate) și căderea; e o operațiune pentru minimum două persoane, cu frânghie de siguranță.
2. Lasă fântâna să se umple din nou până la nivelul normal.
3. Calculează volumul de apă: coboară o frânghie cu greutate până la fund și măsoară înălțimea coloanei de apă (în metri). Înmulțește cu aria secțiunii fântânii (pentru o fântână rotundă: 3,14 × raza × raza). Rezultatul e în metri cubi.
4. Dezinfectează: varianta preferată de DSP sunt tabletele clorigene (de tip cloramină), aproximativ 6–7 tablete la metrul cub, sau o soluție de var cloros / hipoclorit de sodiu, preparată într-o găleată, lăsată la decantat câteva ore, din care se toarnă doar partea limpede.
5. Amestecă apa din fântână (cu găleata, ridicând-o și coborând-o de câteva ori) ca să se distribuie clorul.
6. După aproximativ 30 de minute, apa trebuie să miroasă a clor; dacă nu, mai adaugi.
7. Acoperă fântâna și las-o închisă 24 de ore.
8. După 24 de ore, golește-o din nou și las-o să se reumple. Apa nu ar trebui să mai aibă miros sau gust de clor.
9. Ideal: fă o analiză microbiologică după dezinfectare, înainte de a folosi apa pentru băut.

Exemplu de calcul

Fântână rotundă cu diametrul interior de 1 m (raza 0,5 m), cu 3 m de apă: volum = 3,14 × 0,5 × 0,5 × 3 ≈ 2,36 m³ (circa 2.360 L). Cu tablete: 2,36 × 6–7 ≈ 14–17 tablete (dar urmează prospectul produsului exact). Pentru inundații, ISU și DSP pot distribui var cloros sau tablete și pot ajuta la golirea fântânilor cu motopompe – întreabă la primărie.

Protecția fântânii (prevenție)

Fără curent: cum scoți apa

• Fântână săpată: găleată cu frânghie sau roată (cumpănă, roată cu manivelă) – păstrează-le sau refă-le.
• Puț forat: pompa submersibilă nu merge fără curent. Variante: generator (asigură-te că are puterea necesară la pornire), invertor + baterii + panouri solare, sau o pompă manuală montată paralel (pentru adâncimi mici, pompe cu piston; pentru adâncimi mari, pompe manuale speciale). Alternativ, o „găleată de puț” îngustă și lungă, din țeavă, care încape în tubul forajului (doar dacă tubul nu e ocupat de pompă și cabluri).

Fântâna după inundație

Folosirea zilnică a apei de fântână neverificate

Dacă nu ai analize și trebuie să folosești apa:

• Pentru adulți și copii peste 3 ani: fierbere sau filtrare + dezinfectare (protejează contra microbilor, nu contra nitraților).
• Pentru sugari și copii sub 3 ani: apă îmbuteliată, sau apă cu nitrați cunoscuți sub limită și tratată microbiologic.
• Pentru igienă: poți folosi apa ca atare, dar nu pentru spălat pe dinți sau spălat fructe care se mănâncă crude.

Scenariu: ai cumpărat o casă la țară cu fântână veche

Mulți români au sau moștenesc o casă cu fântână săpată, nefolosită de ani buni. Iată ce faci ca s-o transformi în sursă de rezervă sigură.

1. Te uiți în jur: latrina, grajdul, gunoiul de grajd, fosa septică – cât de departe sunt? Normele de igienă cer o distanță minimă față de sursele de poluare (de ordinul a 10 m în reglementarea sanitară; mai mult e mai bine). Verifică la DSP cerința actuală.
2. Verifici ghizdul (partea de deasupra pământului): să fie înalt, întreg, cu capac. Pământul din jur să fie în pantă dinspre fântână, nu spre ea.
3. Golești fântâna (cu pompă sau găleți) și cureți mâlul de pe fund, dacă se poate în siguranță.
4. Dezinfectezi după procedura DSP (descrisă mai sus), aștepți, pompezi până dispare mirosul de clor.
5. Iei probă pentru analiza microbiologică și pentru nitrați la DSP sau la un laborator acreditat.
6. Până ai rezultatul, folosești apa doar pentru spălat, sau după fierbere/tratare.
7. Repeți analiza anual și după fiecare inundație.

Cum citești buletinul de analiză

Buletinul de analiză îți arată valorile măsurate și valorile admise pentru apa potabilă. Cele mai importante pentru o familie:

Valorile de mai sus sunt cele din legislația UE privind apa potabilă, preluată în legislația românească. Buletinul tău le va menționa explicit.

Fântâna iarna și vara

• Iarna: capacul și ghizdul se izolează; roata și lanțul pot îngheța. Ține găleata în casă peste noapte. Pompele de suprafață și furtunurile se golesc ca să nu crape.
• Vara, în secetă: nivelul scade, iar concentrația de nitrați și alte substanțe poate crește. Apa scoasă de pe fund e mai tulbure – las-o să se decanteze.
• După ploi torențiale: apa de suprafață poate pătrunde pe lângă ghizd. Dacă apa devine tulbure brusc după ploaie, tratează-o ca pe o apă contaminată.

Lista de bifat – fântâna de rezervă

Pompa de fântână fără curent

Multe fântâni de la țară au azi pompă submersibilă sau hidrofor electric. Fără curent, apa e acolo, dar n-o poți scoate. Variante, de la ieftin la scump: o găleată cu frânghie (păstreaz-o lângă fântână chiar dacă ai pompă), un „tub-găleată” îngust (bailer) care încape și în puțurile forate, o pompă manuală de suprafață (merge doar dacă apa e la mică adâncime, de ordinul a 7–8 m), o pompă manuală de adâncime sau un invertor cu baterie / generator care alimentează pompa electrică câteva minute pe zi. Pentru puțurile forate înguste, verifică diametrul înainte să cumperi ceva.

Fântâna comună din sat

În multe sate există fântâni publice folosite de mai multe familii. În criză, ele devin foarte importante. Dacă primăria nu le întreține, vecinii pot organiza o curățare și o dezinfectare anuală, cu sfatul DSP, și o analiză comună, cu costul împărțit.