Deshidratarea: semne pe etape la adulți, copii și sugari

Ca să știi câtă apă îți trebuie și cât de urgent trebuie să acționezi, trebuie să înțelegi ce se întâmplă în corp când apa lipsește. Deshidratarea nu este doar „sete”. Este o pierdere de lichid din sânge și din țesuturi care, dacă trece de un prag, pune în pericol inima, rinichii și creierul. La copiii mici pragul acesta se atinge foarte repede.

De ce pierzi apă tot timpul

Chiar dacă stai în casă, la umbră, pierzi apă continuu: prin urină (cea mai mare parte), prin respirație (aerul expirat e umed), prin piele (transpirație invizibilă) și prin scaun. Un adult care nu face efort pierde aproximativ 2–2,5 litri pe zi într-un climat temperat. La căldură, la efort, cu febră, cu diaree sau vărsături, pierderile cresc de câteva ori. O diaree severă poate goli corpul unui copil mic de un litru de lichid într-o zi – adică o parte foarte mare din apa lui totală.

De ce sunt copiii mai vulnerabili

• Suprafață mare față de greutate: un copil pierde proporțional mai multă apă prin piele și respirație.
• Rinichi imaturi: la sugari rinichii nu pot concentra urina la fel de bine ca la adult, deci pierd apă chiar și când ar trebui s-o păstreze.
• Nu pot cere singuri: un bebeluș nu spune „mi-e sete”; un copil de 2 ani se joacă și uită să bea.
• Boli frecvente: diareea și vărsăturile – mai probabile când apa e proastă – sunt principala cauză de deshidratare la copii în toată lumea.

Etapele deshidratării la adult

Procentele de mai jos sunt aproximative și se referă la pierderea de greutate prin apă (un adult de 80 kg care pierde 1,6 kg de apă este la 2%).

Etapele deshidratării la copii (1–5 ani)

Organizația Mondială a Sănătății folosește, pentru copiii cu diaree, o clasificare în trei trepte, bazată pe semne pe care orice părinte le poate verifica. Adaptat, ea arată astfel:

Cum faci testul pliului pielii

1. Copilul stă culcat pe spate, relaxat.
2. Prinzi ușor pielea de pe abdomen, la jumătatea distanței dintre buric și flanc, între degetul mare și arătător, pe verticală.
3. O ridici ușor 1 secundă și îi dai drumul.
4. Observi: revine imediat (normal), revine încet (în 1–2 secunde) sau rămâne „cort” peste 2 secunde (grav).

Deshidratarea la sugari (sub 1 an)

Sugarul se deshidratează cel mai repede. Pe lângă semnele de mai sus, la bebeluș urmărești:

• Fontanela (moalele capului) scufundată, adâncită, când bebelușul e ținut în poziție verticală și liniștit.
• Scutecele: mult mai puține scutece ude decât de obicei sau niciun scutec ud timp de aproximativ 6–8 ore este un semnal de alarmă.
• Plâns fără lacrimi (după vârsta de câteva săptămâni, când lacrimile apar).
• Gura și limba uscate, lipicioase.
• Somnolență neobișnuită, refuzul sânului sau al biberonului, plâns slab.
• Mâini și picioare reci, pătate, piele marmorată – semn de deshidratare gravă.

Cât rezistă un om fără apă

Se spune „trei zile fără apă”. E o aproximare utilă, dar înșelătoare. La 20 °C, la umbră, fără efort, un adult sănătos poate supraviețui câteva zile. La 35 °C, la soare, cu efort fizic (de exemplu dărâmături după un cutremur), pierderea poate depăși un litru pe oră, iar starea devine periculoasă în mai puțin de o zi. Un copil cu diaree și febră poate ajunge la deshidratare severă în câteva ore.

Valori aproximative, cu variații mari de la om la om. La „diaree severă”, cifra se adaugă peste pierderile normale.

Rehidratarea: ce dai de băut

Săruri de rehidratare orală (SRO)

Când pierzi apă prin diaree, vărsături sau transpirație abundentă, pierzi și săruri (sodiu, potasiu). Apa simplă singură nu le înlocuiește. Soluția de rehidratare orală are un raport precis de zahăr și sare care ajută intestinul să absoarbă apa. În farmaciile din România găsești plicuri de săruri de rehidratare orală pentru adulți și copii – ține în trusa casei cel puțin 10 plicuri și respectă exact cantitatea de apă de pe ambalaj.

Varianta de casă (când nu ai plicuri)

Rețeta recomandată de OMS și UNICEF pentru situații în care nu există săruri din farmacie: 1 litru de apă potabilă (fiartă și răcită) + 6 lingurițe rase de zahăr + ½ linguriță rasă de sare. Amesteci până se dizolvă. Gustul trebuie să fie cel mult ca al lacrimilor – dacă e mai sărat, adaugi apă. Folosește o linguriță de ceai standard și nivelează-o cu un cuțit; prea multă sare e periculoasă, mai ales pentru copii.

Ce să NU dai

• Sucuri carbogazoase, sucuri de fructe concentrate, băuturi energizante – zahărul prea mult agravează diareea.
• Alcool – deshidratează.
• Apă sărată sau apă de mare – niciodată.
• Apă netratată „pentru că e urgent” – riști o a doua boală peste prima.

Prevenția: obiceiuri pentru familie

• Fiecare membru al familiei are propria sticlă marcată – vezi ușor cât a băut.
• Copiilor le oferi apă la ore fixe (la fiecare masă și între mese), nu doar când cer.
• La căldură, bei înainte să-ți fie sete. Setea apare când deja ai pierdut în jur de 1–2%.
• Reduci efortul fizic în orele calde (11:00–17:00) și stai la umbră.
• Mănânci alimente cu multă apă când le ai: castraveți, roșii, pepene, supe, ciorbe.
• Bătrânii simt mai slab setea – verifică-i pe bunici și pe vecinii vârstnici.

Lista de bifat – deshidratare

Continuă cu câtă apă îți trebuie și cu apa pentru bebeluși.

Scenarii practice: cum arată deshidratarea în viața reală

Tabelele de mai sus sunt utile, dar în criză nu vei sta cu ele în mână. Iată patru situații tipice și ce faci concret în fiecare.

1. Vară, bloc, pană de curent de două zile

E iulie, 34 °C afară, apartament la etajul 8, fără aer condiționat și fără apă la robinet (pompele blocului nu merg). Seara, în apartament sunt 31–32 °C. Copilul de 2 ani doarme agitat, are buzele uscate și n-a făcut pipi de dimineață. Ce faci:

1. Îl muți în camera cea mai răcoroasă (de obicei cea spre nord sau holul interior), îl dezbraci până la body și îl ștergi cu un prosop umed, fără să-l înfrigurezi.
2. Îi dai apă la temperatura camerei, câte câteva înghițituri la 5–10 minute, din cana sau sticla lui preferată – nu un pahar mare dintr-odată.
3. Numeri scutecele sau mersurile la toaletă în următoarele ore. Dacă în 6–8 ore tot nu urinează, e letargic sau nu mai bea, suni la 112.
4. Te hidratezi și tu: un părinte deshidratat ia decizii proaste și nu mai are putere să care apă.
5. A doua zi, activitatea fizică a familiei se mută dimineața devreme și seara; la prânz toată lumea stă la umbră.

2. Iarnă, casă la țară, gripă cu febră

Iarna oamenii beau mai puțin pentru că nu le e sete, iar casa încălzită cu sobă are aer foarte uscat. Când apare și febra, pierderile cresc mult: fiecare grad de febră crește aproximativ pierderile prin piele și respirație. Ține lângă patul bolnavului o cană mare cu ceai călduț, nu prea dulce, și supă. Un adult cu febră ar trebui să urineze cel puțin la câteva ore; dacă urina devine foarte închisă, mărește aportul. Pentru copilul cu febră, medicul sau farmacistul îți spune cum dai antitermicul (după greutate și produs) – tu te ocupi de lichide.

3. Diaree după apă din fântână netratată

Aceasta e situația cea mai periculoasă pentru copiii mici. Începi rehidratarea de la primul scaun lichid, nu aștepți „să vezi cum evoluează”. Folosești săruri de rehidratare orală, preparate exact după plic, cu apă fiartă și răcită. Continui alăptarea și mâncarea obișnuită, în porții mici. Fiecare scaun lichid și fiecare vărsătură înseamnă lichid pierdut care trebuie înlocuit – întreabă medicul de familie sau pediatrul (inclusiv telefonic) cât să dai în funcție de vârsta și greutatea copilului.

4. Adult care cară apă cu canistrele

Transportul apei de la un punct de distribuție aflat la 1 km, cu 40 de kilograme pe cărucior, vara, înseamnă efort serios. Paradoxal, cei care cară apa pentru familie sunt adesea cei mai deshidratați. Regula: bei înainte de plecare, iei o sticlă de 0,5 L la tine și o termini pe drum.

Greșeli frecvente

Jurnalul de hidratare al familiei în criză

Într-o criză care durează zile, oboseala te face să pierzi șirul. Un jurnal simplu, pe o foaie lipită pe frigider, rezolvă asta. Pentru fiecare copil notezi: ora la care a băut, cât (aproximativ, în căni), ora la care a urinat sau ai schimbat un scutec ud, scaunele moi și eventualele vărsături. Pentru adulți e suficientă o bifă pentru fiecare sticlă de 0,5 L terminată.

Când suni la medic sau la 112, informațiile acestea sunt exact ce ți se cere: de când are simptome, cât a băut, când a urinat ultima dată.

Când suni la 112 fără să mai aștepți